Studiul exploreaza modul cum bisericile ortodoxe din Georgia, Ucraina si Moldova si Biserica Apostolica din Armenia au contribuit la dezvoltarea identitatilor nationale dupa disparitia Uniunii Sovietice si rolul pe care il joaca azi in societate. Studiul, coordonat de Adam Hug de la Foreign Policy Centre, contine contributii ale mai multor profesori si cercetatori din aceste tari, intre care ii amintim aici pe Iulia Antonian de la Universitatea de stat din Erevan si pe Victor Munteanu de la Fundatia Soros Moldova. Lucian Stefanescu rezuma acest studiu pentru Europa Libera.
In toate cele patru tari, bisericile incearca sa-si intareasca noul lor rol in centrul vietii nationale si politice, si testeaza limitele influentei lor, avind in vedere ca sint cele mai de incredere institutii in fiecare din aceste tari.
In diverse proportii, toate au folosit o agenda a asa-numitelor „valori traditionale”, concentrindu-se cel mai tare si cu cel mai mult succes pe opozitia la drepturile LGBT pentru a obtine mai mult sprijin.
in Rusia, biserica si statul au incercat de asemenea sa promoveze aceasta agenda a valorilor traditionale ca parte a ethosului lor „Noua Rusie”, cu ajutorul caruia au incercat sa influenteze bisericile si societatile din asa-numita strainatate apropiata.
Agenda sociala ruseasca se pliaza pe aceea a comunitatilor ortodoxe din cele patru tari, desi nu se transforma intotdeauna in sprijin geopolitic pentru Rusia, pentru ca unele din aceste biserici doresc sa-si afirme independenta.
Studiul de la Foreign Policy Centre observa ca in Ucraina conflictul a modificat drastic echilibrul de putere dintre primele doua cele mai mari biserici: biserica ortodoxa care tine de patriarhia de la Moscova, si cea care tine de patriarhia de la Kiev. in studiu se face referinta la sprijinul dat separatistilor de unii preoti ortodocsi afiliati Moscovei, care au binecuvantat drapele de lupta la Donbas, si trupele rusesti in Crimeea, ceea ce a produs pagube semnficative reputatiei lor. Biserica ortodoxa care tine de patriarhia de la Kiev, in schimb, s-a folosit de protestele de pe Maidan si de actuala criza pentru a se transforma, cistigind noi adepti si pozitionindu-se ca biserica nationala.
In Moldova, biserica ortodoxa moldoveana este afiliata patriarhiei de la Moscova si e considerata un sprijinitor puternic al viziunii lumii rusesti si al valorilor sociale traditionale, intr-o tara al carei guvern pro-european este supus la presiuni din ce in ce mai mari. in ciuda unei opozitii puternice din partea bisericii, statul si-a refomat, destul de lent, legislatia pentru a reduce discriminarea minoritatilor, ca parte a procesului de asociere dintre Moldova si Uniunea Europeana si in urma unui raport critic al raportorului special ONU pentru libertatea religioasa si de credinta.
Cititi intregul articol pe Europa Libera.