"Romania nu va putea ramane impasibila politic daca din Transnistria sau din zona gagauza vor porni provocari care sa aduca Republica Moldova in riscul de a-si intrerupe drumul spre Uniunea Europeana. Vom face o oferta politica Republicii Moldova daca nu se reuseste asigurarea suveranitatii acestei tari", a spus Basescu, la intalnirea anuala cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene, reclamand "ineficienta formatului 5+2 in problema transnistreana" si despre lipsa de reactie a institutiilor internationale "in ce priveste tratamentul aplicat scolilor romanesti din Transnistria".
Surse diplomatice au declarat pentru gandul ca interesul manifestat de oficialul SUA la intalnirea cu presedintele, la Palatrul Cotroceni, a vizat inclusiv declaratiile lui Basescu legate de unirea cu Republica Moldova. Ulterior, Victoria Nuland a avut o pozitie transanta in legatura cu acest subiect, la Ambasada: „SUA sustin suveranitatea isi integritatea teritoriala a Republicii Moldova si libertatea de a-si alege calea pe care sa o urmeze in viitor”.
Oferta pentru Chisinau, ca "o paranteza"
“Oferta” lui Basescu a fost avansata in fata ambasadorilor europeni in afara discursului oficial pe care si-l pregatise. “Nu este in discurs, dar nu pot sa niu fiu sincer cu dumneavoastra”, a inceput presedintele „o paranteza”.
Initial, Basescu era pregatit sa vorbeasca doar despre faptul ca Romania ramane „un sustinator fervent al acordarii unei perspective europene Republicii Moldova”, in parteneriat „cu SUA si cu statele memebre UE pentru sprijinirea” Chisinaului „pe acest drum al integrarii”.
Daca inainte de Summitul de la Vilnius vorbea concret despre unire, la reuniunea diplomatica anuala de la Cotroceni, presedintele a facut initial un pas inapoi, mentionand doar importanta integrarii, in perspectiva, a Republicii Moldova in UE “in primul rand pentru consolidrea securitatii energetice, a invatamantului si a identitatii romanesti a majoritatii populatiei”, accentuand, prin tonul vocii, “identitatea romaneasca”.
Basescu a reluat ideea de la Vilnius, cerand ca "semnarea Acordul de asociere si a celui de liber schimb sa aiba loc inainte de finalizarea mandatului actualei CE", cu argumentul ca "orice alta optiune poate duce la rasturnari de situatie nedorite in care s-au regasit Armenia si Ucraina la Vilnius".
"Ca o paranteza", presedintele a declarat insa "ineficient" formatul 5 + 2 (Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia si OSCE, plus SUA si UE ca observatori), in care s-au asigurat pana acum negocierile conflictului transnistrean, vorbind si despre "despre incurajarile pe care le primesc gagauzii pentru a se autonomiza".
"Toti sustinem declativ suveranitatea Republicii Moldova, dar prea putini avem curaj sa vorbim despre ineficienta formatului 5+2 in problema transnistreana si despre incurajarile pe care le primesc gagauzii pentru a se autonomiza. N-am vazut pozitii in ce priveste tratamentul aplicat scolilor romanesti din Transnistria", a spus Basescu, dupa ce a cerut in urma cu o zi o astfel de reactie a OSCE.
Esecul este pus de presedinte inclusiv pe seama faptului ca nu s-ar dori gasirea unor solutii care ar duce la scaderea influentei Federatiei Ruse in regiune, noteaza Gandul.
"Vorbim toti de suveranitatea si de independenta Republicii Moldova, stim ca butoanele din Transistria si din Gagauzia nu sunt la Chisinau si nu vrem sau nu gasim inca mijloacele sa prevenim o intoarcere din drum a Republicii Moldova Romania nu va putea ramane impasibila politic daca din Transnistria sau din zona gagauza vor porni provocari care sa aduca Republica Moldova in riscul de a-si intrerupe drumul spre Uniunea Europeana. Vom face o oferta politica Republicii Moldova daca nu se reuseste asigurarea suveranitatii acestei tari", a sustinut Basescu.
Scenariul lui Basescu si reactiile internationale
Ideea "unirii" a fost lansata de Traian Basescu pe 26 noiembrie 2013, intr-un interviu la televiziunea publica dinaintea Summitului de la Vilnius.
Presedintele a spus atunci ca urmatorul proiect de tara pentru Romania este intregirea tarii, mentionand ca este convins ca daca in Republica Moldova va exista un curent unionist, atunci tara noastra va fi pregatita. "Un popor, cand are ocazia sa fie impreuna, nu va renunta. Nu mizez pe oameni politici, toata actiunea mea legata de Republica Moldova a fost legata de ideea ca poate ne vom uni, stiu ca nu e momentul acum, dar (...) acest lucru se va intampla, pentru ca sangele apa nu se face", a anticipat el.
Intrebat daca s-a consultat cu diplomatia din Romania, cu ministrul de Externe, presedintele a raspuns: "Ma tem ca, pana una alta, cel care trebuie sa dea tonul in politica externa sunt eu. Nu cred ca trebuia sa iau o aprobare de undeva".
Scenariul sau a starnit reticenta, in mai multe cancdelarii europene, dar si la Chisinau. Daca, insa, premierul Iurie Leanca a criticat interventia publica a presedintelui, seful statului de la Chisinau, Nicolae Timofti, s-a aratat in continuare solidar cu politica lui Traian Basescu, primindu-l dupa Summitul de la Vilnius si fiind prezent la Bucuresti, pe 1 Decembrie, atat la parada de Ziua Nationala, cat si la receptia de la Cotroceni.
Intrebat ulterior, intr-un alt interviu televizat, daca are in mod clar un proiect de acest tip sau a lansat doar un scenariu. "Categoric ma voi ocupa de acest proiect, va fi unul din proiectele in care, dupa ce imi voi termina mandatul, imi voi pune resursele", a revenit Basescu asupra ideii, la B1.
Presedintele a ramas pe pozitie, dar a admis, la acel moment ca nu este un plan imediat. "Nu imi este rusine de ce am spus si nu ma deranjeaza nici daca vreun politician spune: vai, cum am putut spune asa ceva, ca ii intarim pe comunistii de la Chisinau. Comunisti sunt toti aceia care joaca intre Moscova si Bruxelles (...).
Dar nu este un proiect care sa se poata face maine sau poimaine. Acum nu este un moment in care lucrurile sa se poata intampla", a spus Traian Basescu, adaugand ca daca in Romania 70% din populatie vrea unirea, in R. Moldova procentul este mult sub 50%. "Un astfel de proces este dependent fundamental de vointa oamenilor", a mentionat el.