"Evenimentele dramatice din Ucraina m-au convins ca o continuare a Parteneriatului Estic este cruciala pentru dezvoltarea cooperarii intre vecinii nostri din (Europa) de Est si UE", a declarat miercuri presedintele ceh Milos Zeman.
Cu Polonia si Suedia ca varf de lance, proiectul isi propune sa integreze partenerii in economia europeana, sa faciliteze regimul vizelor si sa consolideze securitatea energetica.
Insa, dupa cinci ani de la lansare, proiectul se confrunta cu un viitor nesigur si necesita o reforma majora, in opinia lui Elzbieta Kaca, politolog la Institutul polonez pentru Afaceri Internationale.
"Criza ucraineana arata ca Rusia nu este pregatita sa coopereze din punct de vedere economic cu UE in regiunea Parteneriatului Estic. Ea percepe proiectele europene ca pe o concurenta si li se opune prin toate mijloacele", a declarat ea pentru AFP.
Pentru unele dintre aceste foste republici sovietice, Parteneriatul este o cale catre o viitoare aderare la UE, insa cele 28 de state membre par reticente in privinta primirii de noi membri, in principal din cauza problemei imigratiei.
Georgia si Republica Moldova au parafat Acordul de Asociere cu UE la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, la sfarsitul lui 2013. In schimb, Armenia a refuzat sa faca acest lucru, la fel ca Ucraina, care a inregistrat cele mai importante progrese in vederea unei viitoare aderari.
"Niet"-ul ucrainean a declansat in aceasta tara o serie de manifestatii in favoarea UE, un preludiu la actuala criza, in cursul careia Peninsula Crimeea a fost anexata de catre Rusia.
"Voci se ridica si afirma ca Parteneriatul Estic este o eroare, deoarece incita Rusia sa actioneze in mod agresiv", constata Slavomir Debski, directorul unui Centru pentru Dialog Polono-Rus, cu sediul la Varsovia.
"Insa cei care spun acest lucru omit un lucru, si anume ca Rusia se opune atat unei asemenea politici UE sau oricarei alte politici, cat si sistemului democratic reflectat in toate activitatile UE", subliniaza el.
- O reformare necesara
Noul Guvern ucrainean a promis sa continue pe calea proeuropeana, mai putin populara in alte state din cadrul Parteneriatului.
"Belarusul si Azerbaidjanul se arata reticente fata de integrarea lor in UE si se concentreaza asupra problemei vizelor", noteaza Kaca.
Un cercetator de la Institutul pentru Relatii Internationale de la Praga, Vit Benes, apreciaza ca proiectul este un succes, deoarece concentreaza atentia Europei asupra vecinilor din est, insa "rezultatele acestuia sunt impartite atunci cand este vorba despre obiective specifice ca negocieri asupra acordurilor de asociere".
"Aceste lucruri nu depind doar de vointa UE de a-si aprofunda integrarea cu vecinii, ci si de aceste tari si totodata de presiunile pe care Rusia le exercita asupra lor", adauga el.
Organizata intre summitul de la Vilnius si cel prevazut in 2015 la Riga, reuniunea de la Praga are loc intr-un moment crucial.
"Ne confruntam cu cea mai grava criza din Europa de la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial incoace", a declarat saptamana trecuta in Parlamentul European (PE) Stefan Fülle, comisarul european insarcinat cu Extinderea.
"A venit timpul sa aratam un angajament si mai hotarat fata de Parteneriatul Estic", a insistat el.
Subliniind asupra necesitatii unei reformari a proiectului, expertii au pareri divergente cu privire la forma concreta a acestuia.
"Parteneriatul Estic se afla intr-o debandada. Calendarul si continutul proiectului se evapora", apreciaza Jan Techau, directorul Fundatiei Carnegie pentru Pace Internationala, cu sediul la Bruxelles.
"Aceasta politica a unei abordari unice este necesar sa fie abandonata", apreciaza el.
"Pentru a putea face previziuni cu privire la evolutia viitoare si pentru a intreprinde orice reformare a Parteneriatului Estic, este necesar sa asteptam rezultatul in Ucraina", subliniaza Benes.