La aceste alegeri, turcii voteaza atât pentru presedinte, cât si pentru deputatul de circumscriptie, introducând doua buletine într-un singur plic.
Presedintele este ales prin sufragiu universal direct. Daca niciunul din candidati nu va obtine duminica peste 50% din voturi, un al doilea tur va avea loc pe 8 iulie.
Fortele de securitate sunt autorizate sa intre în sectii daca sunt chemate de un cetatean, un observator sau un responsabil, în caz de incidente.
Cotidianul turc Hurriyet anunţa ca 6 persoane au fost arestate cu o zi înainte de scrutinul electoral, respectiv pe 23 iunie, pentru ca l-ar fi insultat pe preşedintele Recep Erdogan în timp ce se aflau într-un parc de distracţii.
Persoanele acuzate sunt susţinatori ai partidului de opoziţie Partidul Republican al Poporului şi l-ar fi jignit pe Erdogan dupa ce ”au consumat alcool” - chiar înainte sa participe la un miting electoral organizat de principalul rival politic al lui Erdogan, Muharrem Ä°nce.
Cele aproape 181.000 de sectii de vot s-au deschis la ora 08.00 (05.00 GMT) si se vor închide la 17.00 (14.00 GMT).
Serhat Guvenc, profesor Universitatea Kadir Has: “Spre deosebire de precedentele doua scrutine, electoratul are griji economice tot mai apasate. Acesta este si motivul pentru care actuala coalitie de guvernamânt a urgentat organizarea alegerilor: vrea reînnoirea mandatului si tranzitia de la un regim parlamentar la un fel de regim prezidential.”
De câteva luni, lira turceasca e în cadere libera, inflaţia a depasit 10%, iar deficitul de cot curent creşte în continuu.
În plus, Erdogan n-a anticipat elanul neaşteptat prins de opoziţia hotarâta sa înlature un lider acuzat de derive autoritare şi islamiste.
Miting de proportii al principalului contracandidat al lui Erdogan în Turcia GettyErdogan - surprins de uniunea neaşteptata a partidelor de opoziţie.
Sigur pe el, dupa ce a câstigat toate alegerile din ultimii 15 ani, Erdogan a convocat scrutinul anticipat pentru a beneficia de prerogativele sporite conferite de noua Constitutie.
S-a trezit însa cu o concurenta mai serioasa decât se astepta si risca sa nu câstige din primul tur, cum si-ar fi dorit. E un scrutin desfasurat în regim de stare de urgenta, declarat dupa tentativa de lovitura de stat din 2016.
La ultimul miting de campanie, Recep Tayyp Erdogan le-a vorbit sustinatorilor lui despre spitalele si drumurile construite. În vârsta de 64 de ani, Erdogan e la putere de 15 ani ca premier si apoi presedinte si e obisnuit sa câstige alegerile.
Pe cele parlamentare si prezidentiale de azi l-a convocat cu un an si jumatate înainte de termen, în speranta de a dezarma opozitia.
El a trebuit sa înfrunte în campanie o uniune neasteptata a partidelor de opozitie si un concurent social-democrat, Muharrem Ince, capabil sa rivalizeze cu el.
Muharrem Ince, candidatul CHP: “Când voi fi presedinte, voi ridica starea de urgenta în 48 de ore. Banca Centrala si consiliul ei director vor fi autonome.”
Erdogan risca sa nu câstige din primul tur, iar în al doilea, Ince s-ar putea dovedi cel mai serios adversar pe care l-a întâlnit vreodata.
Sinan Ulgen, Centrul pentru Studii Economice si de Politica Externa: “Cel mai probabil câstigator e Erdogan, dar nu mai e absolut cert, ca la alegerile din trecut. În schimb, în privinta Parlamentului, opozitia pare sa aiba cele mai mari sanse de a câstiga majoritatea. De aici reiese scenariul în care presedintele reales Erdogan n-ar mai controla Parlamentul. Cu alte cuvinte, o stare de lucruri cu totul schimbata, o coabitare pe care Turcia n-a mai experimentat-o.”
Printre contracandidatii lui Erdogan se numara si unul care a facut campanie din închisoare. Selahattin Demirtas, candidatul partidului prokurd HDP este închis din noiembrie 2016 pentru activitati teroriste.
Televiziunea nationala i-a difuzat un discurs de 10 minute înregistrat în închisoare.
O alta surpriza a acestei campanii a fost Meral Aksener, prima femeie ministru de interne a Turciei în anii 90, care si-a parasit partidul nationalist-conservator pentru ca s-a aliat cu Erdogan.
Sase candidati sunt în cursa prezidentiala: actualul sef al statului, Recep Tayyip Erdogan (AKP), Muharrem Ince (CHP), Meral Aksener (Iyi Parti), Selahattin Demirtas (HDP), aflat în spatele gratiilor, Temel Karamollaoglu (SP) si Dogu Perinçek (VP).
Pentru alegerile legislative au fost formate doua aliante. Prima, Alianta Poporului, grupeaza Partidul Justitiei si Dezoltarii (AKP, la putere) si Partidul Actiunea Nationalista (MHP). Partidul Marii Uniuni (BBP) prezinta candidati pe listele AKP.
A doua, Alianta Natiunii, este formata din Partidul Republican al Poporului (CHP, social-democrat), Partidul Bun (Iyi Parti, dreapta nationalista) si Partidul Fericirii (Saadet, conservator).
Partidul Democratic al Popoarelor (HDP, prokurd), Hüda-Par (islamist kurd) si Partidul Patriotic (VP) se prezinta singure.