ebit pentru Marea Britanie, obisnuita cu dominatia a doua mari partide. De aceasta data, trei partide mai mici, dintre care unul anti-european si unul nationalist scotian, au sanse sa decida viitorul guvern.
Cele aproximativ 50.000 de sectii de votare pentru alegerile parlamentare din Marea Britanie se deschid joi de la ora 07.00 pana la ora 22.00 (09.00-24.00 ora Romaniei). Parlamentul Regatului Unit al Marii Britanii este bicameral, dar alegerile se organizeaza doar pentru Camera Comunelor, deoarece locurile din Camera Lorzilor sunt ocupate prin mostenire sau prin numire de catre regina.
Cronologia evenimentelor (ora noastra):
ora 09.50 Liderul Partidului Laburist Ed Miliband a votat impreuna cu sotia sa, intr-o sectie din Doncaster.
ora 09.00 Se deschid urnele de votare in Marea Britanie.
100 de milioane de lire sterline au pariat britanicii pe aceste alegeri, iar varianta pe care mizeaza cei mai multi este ca niciun partid nu va avea majoritate in urma alegerilor. De altfel, aceasta este si situatia prezisa de sondajele de opinie. Prin urmare, nu este de mirare ca, dupa o campanie epuizanta, David Cameron a marturisit ca vorbeste in somn. Nu e greu de ghicit ce anume il ingrijoreaza: ''Cosmarul unui guvern Milliband sustinut de (partidul nationalist scotian) SNP''.
Conservatorii sustin ca un guvern laburist ar anula in 5 minute toate reformele din ultimii 5 ani, dar laburistii contraataca.
David Miliband, liderul Partidului Laburist: ''Veti avea inca cinci ani cu un premier care i-a favorizat pe cei bogati si puternici sau, daca voi fi eu prim-ministru, voi pune oamenii simpli mai presus''.
20% dintre britanici sunt inca nehotarati. Ca sa atraga din voturile UKIP, partid antieuropean si xenofob, Cameron a promis chiar un referendum asupra apartenentei Marii Britanii la UE in 2017. Ipoteza unei iesiri a britanicilor din Uniune a capatat deja un nume - Brexit.
Nicola Sturgeon, liderul SNP: ''Aceasta e oferta mea pentru Ed Miliband. Voi lucra cu el ca sa-l ajut sa ii inlocuiasca pe conservatori''.
Un paradox al acestor alegeri este faptul ca partidul care a incercat sa rupa Scotia de Regatul Unit ar putea decide noul guvern de la Londra. Si Cameron si Miliband spera totusi ca liberal-democratii lui Nick Clegg, aflati si acum la guvernare, vor avea un scor mai bun.
Alex Donogue, angajat al unei case de pariuri: ''In ceea ce priveste urmatorul prim-ministru, e ca si cum ai da cu banul''.
Sondajele la iesirea de la urne se vor anunta joi la miezul noptii, ora Romaniei, iar rezultatele definitive vor fi cunoscute vineri.
Marea Britanie se confrunta, joi, cu cele mai stranse alegeri legislative din ultimii 41 de ani. Premierul conservator David Cameron si rivalul sau laburist Ed Miliband sunt la egalitate in sondaje, astfel ca nu va exista o majoritate absoluta. Conform unui sondaj de opinie dat publicitatii de tabloidul The Sun si citat de Agerpres, conservatorii si laburistii ar obtine 33% din voturi, un scor mai mult sau mai putin identic cu cele ale altor anchete sociologice realizate de la inceputul anului. Problema este, poate, noteaza France Presse, ca a fost o campanie electorala catusi de putin entuziasmanta. Nici Cameron si nici Miliband nu au reusit sa trezeasca un entuziasm semnificativ in favoarea lor, intr-un context general de neincredere fata de politicieni.
Fara majoritate absoluta in Parlament, dupa alegerile de la 7 mai, sefii principalelor partide britanice se vor afla in situatia de a fi obligati sa incheie aliante cu micile formatiuni politice pentru a forma un guvern. Pentru a incerca sa evite un astfel de scenariu, sau cel putin pentru a lasa impresia ca sunt in pozitie de forta la momentul negocierii unor astfel de acorduri, David Cameron si Ed Miliband si-au inmultit deplasarile menite sa-i convinga pe indecisi, a caror pondere este estimata la aproape 20%.
"Marea Britanie este confruntata cu o alegere evidenta joi: intre un guvern laburist care va pune muncitorii pe primul plan si un guvern conservator care va lucra numai pentru privilegiati", a afirmat Miliband marti la Birmingham, in centrul Angliei. Liderul laburist a vorbit inca o data despre 'promisiunile nerespectate' ale conservatorilor privind serviciul public sanitar, care ar fi 'in grav pericol', potrivit lui Miliband.
La randul sau, Cameron a reluat ofensiva impotriva rivalului sau laburist, intr-un interviu acordat Press Association. Ed Miliband 'este foarte anti-business' (...), cred ca este o persoana foarte periculoasa pentru tara', a declarat el, vorbind din nou despre riscul unei eventuale aliante intre laburisti si scotienii de la SNP, partid de stanga pro-independenta pe cale sa castige in jur de 50 de locuri in parlament. 'Ma ingrijoreaza ca alternativa la un guvern condus de conservatori este o reteta pentru incertitudine, insecuritate si haos', a estimat prim-ministrul britanic.
La randul lui, ministrul de finante conservator George Osborne a apreciat ca o victorie a laburistilor ar anula 'in cinci minute' cinci ani de reforme, in contextul in care conservatorii si-au axat campania pe redresarea economiei britanice, realizate, potrivit opozitiei, cu pretul unei cresteri a inegalitatilor. Majoritatea investitorilor relativizeaza totusi amploarea socului pe care l-ar reprezenta intoarcerea stangii la guvernare si sustin ca conservatorii, care au promis sa organizeze un referendum privind o eventuala iesire din UE, sunt de asemenea caracterizati de un anumit grad de incertitudine.
Desi la inceput a fost destul de vag privind eventualitatea unei aliante cu SNP, Ed Miliband s-a aratat mult mai categoric in ultimele zile de campanie. El a promis ca nu va face 'un targ' cu nationalistii scotieni, al caror scop ramane independenta Scotiei. Partenerii de coalitie cei mai respectabili - atat pentru conservatori, cat si pentru laburisti - raman deci liberal-democratii condusi de Nick Clegg, care au guvernat impreuna cu conservatorii incepand din 2010. Intrebat insistent despre acest subiect la postul de radio BBC4, vicepremierul Nick Clegg a raspuns ca va discuta cu prioritate cu partidul care va primi din partea alegatorilor 'cel mai bun mandat', respectiv cel mai mare numar de locuri, indiferent ca va fi vorba despre conservatori sau despre laburisti.
Liderul liberal-democratilor, care sunt pe cale sa plateasca prezenta in guvern din ultimii cinci ani prin pierderea a circa jumatate din mandate, a avertizat impotriva formarii unui guvern minoritar fara partidul sau. 'Ultimul lucru de care are nevoie Marea Britanie este un al doilea scrutin inainte de Craciun', a spus el.
Ultima data au avut loc doua scrutinuri legislative in acelasi an in Marea Britanie in 1974. In urma cu 41 de ani, primul scrutin, din februarie, le-a adus rezultate foarte apropiate conservatorilor si laburistilor, iar cei din urma au castigat apoi cu o majoritate stransa in octombrie.
Alegerile au dominat primele pagini ale ziarelor britanice de miercuri. Financial Times a scris despre 'cursa nebuna pentru realizarea unor acorduri de coalitie durabile'.
Daily Express, favorabil partidului anti-UE si anti-imigratie UKIP, publica pe prima pagina mesajul liderului partidului, Nigel Farage, care face apel la alegatori: 'Votati UKIP, oriunde v-ati afla'.
The Times, care il sustine pe David Cameron, sustine ca actuala coalitie 'a luat decizii dificile pentru relansarea prosperitatii in Marea Britanie'. 'Maine alegerea este intre a pastra impulsul acestei realizari sau a-l lasa sa se piarda', scrie cotidianul conservator
"Dorim sa va pastram in familia europeana, dar nu cu orice pret" - este mesajul transmis britanicilor de Uniunea Europeana inaintea alegerilor legislative de pe 7 mai. Acest scrutin este urmarit cu nervozitate in intreaga Europa, in special in statele est-europene, de unde provin numerosi imigranti instalati in Marea Britanie, comenta recent AFP, conform Agerpres.
Promisiunea actualului premier David Cameron de a organiza, daca va fi reales, un referendum asupra ramanerii Marii Britanii in UE starneste nelinisti in statele blocului comunitar, a caror disponibilitate de a face Londrei concesii in ceea ce priveste revizuirea tratatelor europene este foarte limitata, mai ales atunci cand este vorba despre sacrosancta libertate de circulatie.
De altfel, si presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a evocat saptamana trecuta posibile modificari ale tratatelor europene, insa a exclus orice compromis fata de libertatea de circulatie.
Dar imigratia este singurul subiect care a animat o campanie electorala altfel destul de anosta. Sub presiunea formatiunii antieuropene UKIP si a aripii eurosceptice din propriul partid conservator, premierul David Cameron doreste sa restranga acest flux migrator prin masuri cum ar diminuarea prestatiilor sociale de care pot beneficia imigrantii. Anul trecut, soldul migrator net (diferenta dintre sosirile si plecarile imigrantilor) a fost de 298.000 de persoane, cel mai ridicat din anul 2005 si foarte departe de tinta de 'cateva zeci de mii' promisa de conservatori in anul 2010.
Desi studiile arata ca imigrantii aduc Marii Britanii venituri superioare costurilor pe care ei le genereaza, unele regiuni se simt depasite de afluxul strainilor, mai ales la capitolul serviciilor publice. Drept urmare, atat conservatorii, cat si principalii lor adversari, laburistii, intentioneaza sa interzica accesul imigrantilor la prestatiile sociale, conservatorii pentru o perioada de patru ani, iar laburistii pentru doi ani. Cat despre UKIP, acesta cere interzicerea completa a accesului in tara al imigrantilor necalificati timp de cinci ani si plafonarea la 50.000 pe an a numarului imigrantilor calificati.
Sondajele publicate pana in prezent arata diferente nesemnificative intre cele doua principale forte politice, conservatorii lui David Cameron si laburistii lui Ed Miliband, acesta din urma impotrivindu-se parasirii blocului comunitar. In eventualitatea in care conservatorii ar reusi totusi sa se detaseze, problema unei posibile iesiri a Marii Britanii din UE ar urma sa domine agenda Consiliului European din luna iunie, fiind de prevazut ca atunci premierul Cameron, reinstalat in fruntea unui nou guvern, isi va prezenta conditiile.
Dar multi analisti impartasesc indoielile manifestate de opinia publica asupra determinarii Marii Britanii de a se detasa de Uniunea Europeana, avand in vedere mai ales implicatiile economice negative ale iesirii din UE, cum ar fi pierderea pozitiei privilegiate a City-ului londonez. Daca se va ajunge totusi la referendumul promis de Cameron, acesta se va reduce probabil la o dezbatere de genul 'imigratie versus locuri de munca', anticipeaza Mats Persson, directorul centrului de analiza Open Europe. Marea Britanie priveste relatia cu UE 'sub forma unei tranzactii in termeni de cost-beneficiu', nicidecum sub aspect emotional, a subliniat acesta in timpul unei dezbateri desfasurate recent la Bruxelles.
Intre timp, statele est-europene, de unde sute de mii de imigranti au plecat in Marea Britanie in cautarea unui loc de munca, urmaresc acest scrutin cu o atentie speciala. 'Fiul meu lucreaza intr-o banca la Londra si are cetatenia britanica. Dar pentru mine va fi mai greu sa merg acolo. Amintirea cozilor (pentru vize n.red.) din fata ambasadei britanice ma face sa tremur', declara agentiei France Presse o traducatoare din Sofia.
Premierul britanic, David Cameron, si-a atras vineri o multime de critici dupa ce a declarat ca alegerile legislative din regat de pe 7 mai reprezinta ''un moment decisiv pentru cariera sa'', dupa care a revenit imediat evocand interesul ''tarii''. Gafa s-a produs intr-o sesiune de intrebari-raspunsuri in cursul unei deplasari de campanie la Leeds a premierului, candidat pentru un nou mandat. ''Indiferent care sunt opiniile voastre, partidul va sustine. Veniti la vot pe 7 mai'', a inceput sa spuna seful partidului conservator. ''Alegerile care vor avea loc peste mai putin de-o saptamana reprezinta intr-adevar un moment decisiv pentru cariera mea'', a adaugat el, corectandu-se imediat: ''Un moment decisiv pentru tara''.
Opozitia laburista a reactionat imediat, afirmand ca David Cameron este rupt de realitate. Aceasta arata ca el ''pune cariera sa inainte tarii'', a declarat Jon Ashworth, un responsabil al Partidului Laburist, principala formatiune politica de opozitie din regat.
UKIP n-a ratat ocazia de a-l ''torpila'' pe premier. ''E placut sa afli la ce se gandeste el in acest moment important pentru tara noastra'', a scrie pe Twitter Patrick O'Flynn, seful de campanie al partidului.
Casele de pariuri electorale din Marea Britanie inregistreaza mize record, ca efect al incertitudinii privind rezultatul alegerilor legislative de la 7 mai si combinatia politica pentru viitorul executiv.
Pentru alegatori, campania electorala este mai degraba apatica. In schimb, proprietarii caselor de pariuri par tot mai bucurosi pe masura ce se apropie ziua alegerilor. 'Pentru noi, campania nu are nimic plictisitor. Niciodata nu s-au facut atatea pariuri pentru un eveniment politic in aceasta tara', marturiseste unul dintre ei.
Conform estimarii unei surse din domeniu, pana la finalul campaniei sumele pariate ar urma sa ajunga la circa 140 de milioane de euro, de patru ori mai mult comparativ cu alegerile din anul 2010. Se poate paria pe orice: numele viitorului premier, partidul care va obtine cele mai multe voturi, castigatorul in fiecare dintre cele 650 de circumscriptii electorale, dar si pe unele situatii amuzante, cum ar fi candidatul care va fi primul vazut pe un santier cu casca pe cap.
Dar activitatea frenetica a caselor de pariuri reflecta un context politic complex, in care nicio formatiune nu reuseste sa se detaseze, fapt ce ar putea conduce dupa scrutin si la o perioada de asteptare pana cand va fi cunoscuta orientarea viitorului executiv, care va fi cel mai probabil tot unul de coalitie. De altfel, un parior anonim a mizat o suma record de 200.000 de lire pe scenariul ca niciun partid nu va obtine majoritatea, iar casele de pariuri au remarcat 32 de combinatii diferite pentru alcatuirea executivului.
Potrivit mizelor inregistrate de casele de pariuri, conservatorii actualului premier David Cameron sunt perceputi ca avand mai multe sanse de a castiga alegerile, dar acesta nu si-ar mai pastra postul de sef al guvernului, ce ar reveni opozantului sau, laburistul Ed Miliband.
In timp ce casele de pariuri infloresc, ultimele sondaje ii arata in continuare pe conservatori si laburisti umar la umar. Astfel, potrivit Reuters, intr-un sondaj ambele formatiuni sunt cotate fiecare cu 35%, iar un altul indica un avans de numai 1% pentru conservatori in fata laburistilor, 35% fata de 34%.
Cat despre celelalte forte politice, in primul dintre aceste doua sondaje partidul antieuropean UKIP este cotat cu 11% din intentiile de vot, Partidul Liberal-Democrat, actualul partener al conservatorilor la guvernare, cu 7% si Verzii - cu 6%. Totusi, marea surpriza a campaniei este cresterea popularitatii Partidului National Scotian (SNP), care a obtinut 6 mandate de deputat in 2010, iar acum spera la un rezultat mult mai bun.
Premierul britanic David Cameron a promis recent ca va obtine adoptarea unei legi care va garanta inghetarea unor impozite pana in 2020, daca va ramane prim-ministru dupa alegerile de la 7 mai. 'Este alegerea mea: muncitorii din aceasta tara au platit suficient impozit', a spus Cameron in cadrul unui discurs sustinut in centrul Angliei. 'Facem deci aceasta promisiune. Vom legifera in 100 de zile ca aceste taxe sa nu creasca', a subliniat el.
Aceste angajamente ale conservatorilor se refera la impozitul pe venit, taxa pe valoare adaugata (TVA) si la deducerile de securitate sociala pana in 2020. In programul lor electoral, conservatorii au promis deja sa nu creasca aceste taxe, dar propunerea lui Cameron merge acum mai departe, intrucat vrea sa inscrie aceste lucruri in legislatie. Programul conservator prevede ridicarea plafonului de impozitare cu circa 2.000 de lire sterline, la 12.500 de lire sterline (17.500 de euro), si de marire la 50.000 de lire sterline a pragului de impozitare incepand de la care contribuabilul plateste 40% din impozit, fata de putin peste 42.500 de lire sterline in prezent.
De cealalta parte, liderul laburist Ed Miliband a calificat aceasta promisiune conservatoare drept un tertip disperat de ultim minut. El a subliniat ca, pentru a compensa lipsa de venituri la visteria statului, conservatorii vor fi obligati sa reduca si mai mult cheltuielile, dupa cinci ani de austeritate bugetara impusa la venirea lor la putere, in 2010. De asemenea, Miliband a avertizat impotriva scaderii alocatiilor familiale in caz de victorie a lui Cameron.
In ceea ce priveste impozitul pe venit, laburistii au promis la randul lor la crearea unui prag intermediar pentru populatia cu venituri scazute, corespunzand unei proportii de 10% din acestea, intre cele actuale de 0 si 20%. De asemenea, ei vor sa ridice cu cinci puncte procentuale, la 50%, impozitul pentru veniturile superioare sumei de 150.000 de lire sterline anual.
Si unii si altii au promis o anumita strictete bugetara, desi au opinii diferite privind ritmul care ar trebui impus pentru astfel de masuri. Conservatorii promit sa obtina un excedent inca din anul financiar 2018-2019, in timp ce laburistii spera sa ajunga in acest stadiu 'cat de curand posibil in urmatoarea legislatura', respectiv pana in 2020. Laburistii garanteaza totusi ca toate promisiunile lor sunt finantate, ca nu vor recurge la imprumuturi suplimentare si ca vor fi luate 'decizii dificile' pentru a reduce nivelul datoriei publice.