16.02.2011

Ucide-l pe Putin din tine!

Sloganul din titlu nu-mi apartine. Cel care a îndemnat oamenii sa-l ucida pe Putin în inima lor se numeste Serghei Snurov, cunoscut interpret rus. Subsemnatul, desigur, subscrie la acest îndemn.
Ucide-l pe Putin din tine!


Lepadarea de idol

Ceva se întâmpla. Putin, odinioara mai popular în Rusia decât Ala Pugaciova în URSS, este contestat astazi de tot mai multa lume buna din Moscova si Sankt-Petersburg. Jocul sau perfid nu mai însala ca pe vremuri.

Înca mai ieri, idol intangibil al birocratilor, militarilor, veteranilor, mic-burghezilor, lumpenilor, artistilor, sportivilor si microbistilor, ca sa nu mai vorbesc de actualii si fostii kaghebisti, premierul rus începe sa piarda teren. Imaginea i se sifoneaza pe zi ce trece. De Putin se leapada nu numai intelectualitatea de marca, ci si colaborationistii din domeniul culturii sau showbiz-ului care înca nu demult îi cântau osanale cu proxima ocazie.

Deunazi, bunaoara, fosta prima balerina de la Bolsoi, Anastasia Volocikova, într-o emisiune televizata, transmisa în direct, si-a aruncat în lada de gunoi carnetul de membru al Partidului „Edinnaia Rossia”. Acelasi lucru l-a facut Aleksandr Buinov, un alt cunoscut cântaret. Andrei Makarevici si Boris Grebenscikov, fondatorii rock-ului rus de calitate, cer într-o scrisoare deschisa eliberarea lui Hodorkovski si protesteaza împotriva politicii represive a regimului. Celebrul scriitor Boris Akunin se pronunta pentru retragerea lui Putin din viata politica activa. Exemplele pot continua.

Dar e mult pâna departe. Idolul se clatina, dar nu cade înca. În mare parte, societatea rusa ramâne vrajita de farmecele lui politice. Nu scapa de el atât de usor cum pare la prima vedere. Soarta lui Hosni Mubarak îl ameninta, dar nu fatalmente.

Frustrata de ruinarea idealurilor bolsevice si a imperiului de altadata, Rusia a muscat momeala aruncata în 2000 de succesorul lui Eltîn. Acest cel mai abil, cel mai înzestrat si cel mai viclean dintre judokani, a tras pe sfoara o tara care avea sansa revenirii la normalitate dupa 84 de ani de sminteala ideologica.

Stabilitate în loc de libertate

Cu spiritul sau revansard, ce-i tradeaza complexele personale, dar si cu tot ce se cheama emfaza, poza, prost gust, trancaneala pentru uzul vulgului, Putin a impus, în loc de valorile societatii deschise, cultul mâinii forte. I-a obligat pe rusi sa faca o tranzactie cu el de-a dreptul diabolica: autoritarism si stabilitate în schimbul libertatii.

În loc sa se resemneze, precum Olanda, Portugalia, Japonia sau alte foste puteri coloniale, a tinut cu dintii de teritoriile ce refuza sa ramâna subjugate. Ca rezultat, nostalgia dupa un imperiu care nu mai poate fi recuperat, razboaiele sângeroase din Caucazul de Nord au adus în cele din urma cosmarul terorismului chiar în centrul Moscovei.

Nicicând nu-i vom putea ierta ceea ce a facut Putin cu Georgia si, nu în ultimul rând, cu Republica Moldova. El a batut în cuie o stare de anexare si ocupatie reala a unor parti din teritoriile nationale ale acestor foste republici sovietice. A aplicat doctrina Brejnev a suveranitatii limitate si le-a paralizat vointa. Le-a lipsit de spatiul de manevra geopolitica. A obstructionat, direct sau indirect, orice tentativa de reformare efectiva.

Sub Putin, Chisinaul a devenit, de fapt, ostaticul Kremlinului. Uitati-va la politicienii nostri democrati, ca sa nu mai vorbesc de comunisti. Acestia adesea, de frica lui Putin, se vad siliti sa faca un pas înainte si doi înapoi. Mâna de fier a Rusiei sta atârnata deasupra capului nostru precum sabia lui Damocles.

În aceste conditii, este de-a dreptul dezastruoasa ratacirea societatii noastre. Doua treimi din populatie se pronunta pentru integrarea europeana. Si tot atâtia moldoveni îl considera pe Putin cel mai popular conducator din lume. Asta e ca si cum te-ai înversuna sa intri în biserica cu sticla de votca pe care, desi ai cumparat-o de la cârciuma de peste drum, nu ai reusit înca s-o dai pe gât.

Trebuie sa alegem, în sfârsit, din doua una. Ori îmbracam pantalonii, ori scoatem crucea de pe piept. Putinismul e o napasta si pentru societatea moldoveneasca. Nu numai pentru cea rusa.

Fara Putin, fara putinism!

Obiectivul „Fara Voronin, fara comunism!” este aproape realizat. Ramâne altul, la fel de important. „Fara Putin, fara putinism!”. Acesta urmeaza sa fie atins mai întâi de toate de politicienii de la Chisinau. De cei care se pretind a fi si democrati, si liberali, si proeuropeni. Numai astfel vom putea avea o guvernare cu adevarat nationala si patriotica.

Ucide-l pe Putin din tine, vorba lui Snurov! Debaraseaza-te de docilitatea fata de Kremlin. De mentalitatea totalitara si paternalista.

Când nu stiu cui sa-i caut pricina, când ma deprima stângacia si ambiguitatea politicienilor moldoveni, când îi vad cum se milogesc la Moscova, când ma uit la mizeria din economie si viata publica de la noi, deschid televizorul. „Pervîi canal” sau NTV îmi arata de unde vine strânsoarea. Iata-l: Vladimir Putin. De dis-de-dimineata pâna seara târziu la toate televiziunile ruse.

Un amestec de mic Hitler si de Stalin mult prea scund si prea putin flexibil în gândire si orizont politic ca sa ajunga vreodata mare. Un fachir dibaci, dar deja expirat. Lumea începe în sfârsit sa vada cât e de gol pe dinauntru si cât e de fals pe dinafara.