Compania sa a fost angajata la un moment dat de domnul Plahotniuc pentru a-i crea o imagine puternica, buna, dar mai ales pentru a-l ajuta in razboiul informational din Moldova. Nu stiu daca realizati, dar Moldova este intr-un devastator razboi civil informational. Din pacate, in timpul acestui razboi, politicienii nu se distrug doar pe ei, ci ne distrug si noua sperantele ca vom avea odata o Moldova mai buna. Speranta noastra este victima colaterala, cum s-ar zice.
Revenim la cunoscutul meu. Imi spunea ca pentru domnul Plahotniuc muncesc sute de jurnalisti, zeci de bloguri si sute de trolli/postaci. Intuiam, dar auzind asta din gura unui om care i-a vazut pe multi dintre ei, care a creat elemente ale strategiilor de comunicare pentru Vlad Plahotniuc mi s-a parut… diabolic. Armata asta functioneaza simplu. Exista un creier al strategiilor de comunicare. Sunt specialistii straini, supervizati de un om de incredere al domnului Plahotniuc. Apropo, acest om a ajuns acum ministru. Sa traiti, domnule ministru, eu stiu cine sunteti. Din motive lesne de inteles nu dau nume. Nu pot sa-l expun pe cunoscutul meu.
Creierul strategiilor de comunicare triaza stirile din Moldova. Identifica anumite puncte tari pentru domnul Plahotniuc si le transmite mai departe. Oamenii de incredere din PD impart punctajul respectiv la politicieni, jurnalisti, bloggeri, dar si la trolli/postaci. Asa se fabrica un ”adevar”. Practic, din mai multe parti esti bombardat concomitent cu aceeasi informatie. Tehnica, cum am zis, este una diabolica. Mai sa crezi ca negrul este alb, cand auzi asta de la televizor, apoi citesti pe un blog, iar mai tarziu ti-o scrie intr-un comentariu cineva pe facebook.Desi nu pot sa zic nume, sa stiti, trolli si bloggeri de doi bani, ca va stiu pe nume pe cativa dintre voi. Confirmati din sursa sigura. in fine. Ideea acestui articol este urmatoarea. Cu toata puterea mediatica uriasa a domnului Plahotniuc, moldovenii il considera oricum vinovat pentru starea proasta a Moldovioarei. Nu l-au ajutat nici bloggerii, nici jurnalistii platiti regeste, nici politicienii cumparati, nici televiziunile.
De ce? Este simplu, nu poti sa faci imagine, PR unui produs fara continut. Romanii spun pe sleau: din rahat nu faci bici…
Sursa: Blogul lui Vitalie Cojocari