Am vorbit de facebook. Stati sa vedeti cum e cu bloggerii… Acestia se impart in 2 categorii: afiliatii, adica bloggerii de partid si neafiliatii, cei care nu-si declara oficial orientarea… politica. Cu blogurile de partid e simplu. Promoveaza pana la ingretosare un candidat, ii porcaiesc pe ceilalti si cu asta basta. Prefer sa ocolesc oamenii inregimentati. Scrisul la comanda este precum curatatul balegarului: nu il faci cu placere, ci la repezeala, mai mult hodoronc-tronc. In ceea ce priveste bloggerii ce nu se declara oficial cu niciun partid, lucrurile sunt un pic mai complicate. Doar un pic. Ciudat sau nu prea, dar si acestia au tendinta sa se declare oarecum atrasi de un mesaj, de o campanie. Bloggerii respectivi apreciaza cum a reusit fie Dodon, fie Chirtoaca sau Bodiu sa-si sporeasca imaginea prin nus’ce eveniment aranjat. Unii afirma ca candidatul (cacafonie asumata!) x are idei mai bune decat y, altii ca mesajul unuia este mai reusit decat al altuia. Ce sa ne mai facem? Fini analisti de strategii electorale, pareristi cu tonele. Asadar, subiectivismul este omniprezent. Exista insa o certitudine: oricum ambalezi produsul, daca este rahat, rahat cumperi.
Nu spun ca candidatii sunt de rahat (cacofonie asumata!), nu spun ca nu ar fi. Zic doar ca este prea multa strategie electorala in actuala campanie. Prea multe smecherii. Toti vor sa iasa in evidenta. Urca pe tancuri, ne sufoca prin panouri, scot gazete de garda. Chiar nu simtiti cum pluteste ceva in aer? Este manipularea. Practic, nu mai vezi candidatul, vezi doar un produs, asa cum l-au gandit niste “strategi” platiti sa conceapa o “schema” pe care moldovenii sa o voteze. Dar ce zic de moldoveni? Bloggerii sunt primii care pun botul: vai, ce misto este Bodiu, cum a reusit sa spuna cutare, ce mesaj tare! Oau, cat de smecher este Chirtoaca, ce imagine buna isi creeaza cu tancu’, troleibuzul si ce a mai condus. Ia afigheiu, si di tari-i Dodon, o facut inca un offline unde o tras cu revolverul. Nu tu lupta de idei, nu tu proiecte inteligente, nu tu rezolvari, doar “solutii” smechere. Acum 2-3 ani aveam doar doi golani in politica moldoveneasca. Unul era Rosca. Putini puteau discuta cu el. Nesimtit si rau de gura ca o cumetra betiva strica orice dezbatere publica. Al doilea, Vladimir Nicolaevici, fostul dictator. Militian rus pana in maduva oaselor, cu apucaturi evidente de raket, arunca si acum cuvinte grele care sunt in stare sa descumpaneasca pe oricine. De curand s-a luat la tranta electorala cu FMI-ul. Dar ziceam ca erau doi “golani”. Pe cand astazi sunt o tona, iar cativa lupta pentru fotoliul moale de primar al Chisinaului. Cum se lupta? Dar cum credeti ca se bat golanii pe strazile intunecate?
SURSA: Blogul lui Vitalie Cojocari