Nu sunt blogger de-al oligarhilor care sperie lumea cu razboaie ca sa nu mai iasa la proteste. incerc in aceasta perioada tulbure sa fiu cu capul pe umeri. Asadar, ce invataminte tragem din 4 octombrie 2015? Ziua in care s-au dat primii pumni, ziua in care au fost trantite primele picioare in usi, primele cordoane au fost rupte, primele pietre au fost aruncate…in primul rand, sa ne felicitam: Moldova a invatat lectia zilei de 7 aprilie 2009. Au aratat-o atat politistii, cat si protestatarii. Aici trebuie sa spun ca politia din Moldova pare sa fi actionat cu mult calm. Bravo lor. Oricum, ar fi fost urat sa vedem cum fiii politisti isi bat tatii protestatari. Cunosc o situatie cand politistul fiu a stat fata in fata cu protestatarul tata. Ambii si-au dus crucea cu demnitate. Protestatarii, desi au fost violenti, au stiut cand sa se opreasca. Apropo, Andrei Nastase a crescut in ochii mei. Nu exclud ca are schelete in dulap, cu toate acestea, l-am observat in cateva momente dificile de ieri si pot spune ca incepe sa fie liderul de care are nevoie Platforma ”DA”.
A reusit sa opreasca violentele din fata cladirii lui Plahotniuc, dar si la Parlament. Apoi Dodon a venit la el si a incercat sa se bage in fata. Fara sa fiu un specialist in cititul pe buze, am vazut cateva gesturi discrete prin care l-a rugat sa plece. A fost o situatie jenanta pentru Andrei Nastase. A dat mana cu omul Moscovei, totul era aranjat sa para ca Platforma DA si Dodonistii sunt in aceeasi barca. Ei bine, nu, plutesc in directii diferite. As mai spune ceva, dar nu o s-o fac. Vin doar cu doua sfaturi pentru domnul Nastase: sa incerce sa se impace cu Unionistii si sa nu-si ia nasul la purtare. Succes, Andrei Nastase! Protestul are nevoie de lideri!
Chiar daca violentele de ieri au putut fi stapanite, iar grupurile razlete de provocatori au fost neutralizati, nimeni pe lumea asta nu poate garanta ca oamenii nu vor reactiona si mai urat data viitoare. Pentru asta exista mai multe explicatii. Cand esti intr-o masa uriasa de oameni, ii simti forta. Aceasta te poate ameti si te trezesti ca, fara sa vrei, dai cu piciorul in scutul unui politist. si apoi violenta este o chestie foarte pacatoasa. Tu arunci o injuratura. Politistul o vorba taioasa. Tu il impingi. El te impinge, tu un picior, el un baston, tu o piatra, el un glonte de cauciuc si tot asa. Spirala asta a violentei este greu de oprit odata ce a inceput sa-si faca jocul. Bag mana in foc ca violenta va escalada. Lucrurile trebuie oprite pana nu este tarziu. Dar cum?
Pai, in primul rand, prin negocieri. Multe, serioase si cu implicarea Romaniei, a Uniunii Europene. Sincer, Moldova nu se mai poate autogestiona, autoguverna. Are nevoie urgenta de ajutor. Romania nu trebuie sa stea la o parte. Asta pana nu e tarziu. Dar, cel mai important, oligarhii trebuie sa plece de la putere, iar cand pleaca sa-si ia cu ei toate slugile de peste tot: Procuratura, Banci, Politie, SIS, Televiziune si asa mai departe. Apoi justitia trebuie sa inceapa arestarile coruptilor. Violentele si Revolutia Corturilor nu se vor termina pana cand oamenii nu vor vedea un Shor, un Filat, dar mai ales un Plahotniuc la inchisoare. si nu pentru doua zile, ca la ”curort”. Nu. Oamenii vor o decizie definitiva si irevocabila pe cel putin zece ani.
Sursa: Blogul lui Vitalie Cojocari