17.04.2013

Vitalie Cojocari: Cum masoara drumarii din Moldova planeitatea gropilor!

Este incredibil cat pot duce moldovenii. De departe, insa, cei mai injositi mi se par soferii moldoveni. Sa ai drumuri atat de proaste si sa rabzi hurducaturile zilnice, dar mai ales sa-ti distruge sistematic masina este pentru mine dincolo de capacitatile omului de a manifesta intelegere. Pe scurt, trebuie sa ai rabdare de inger. Eu cred ca as capia daca ar trebui sa merg zilnic pe drumurile acelea. Soseaua Orhei - Rezina este oarecum ok pana la jumatate. Jumatatea proasta este, insa, atat de proasta incat ai impresia ca a suferit un bombardament groaznic. Groapa sta langa groapa. Craterele au umplut tot carosabilul si ameninta sa te inghita cu tot cu masina. Viteza maxima pe care o poti prinde in aceste conditii este de 30 la ora. Mergi de parca esti un schior, care face slalom printre bete. Mesteci incontinuu cu schimbatorul in cutia de viteze, de ai impresia ca din clipa in clipa o sa iasa fum din ea. Oricat de bun sofer esti, oricum ajungi sa dai cu rotile in gropi. Este inevitabil.
Vitalie Cojocari: Cum masoara drumarii din Moldova planeitatea gropilor!

Am dat la intrarea în tara 167 de lei pentru luxul de a-mi distruge masina prin Moldova. De ce, dracia dracului, am platit mizeria de vinieta a domnului Filat? În orice tara civilizata platesti un serviciu si îl primesti. Moldova este medievala, antica, aiuristica. Platesti un serviciu pe care nu-l vezi deloc. Si nu doar drumul spre Rezina este praf. Am mers de la Chisinau pâna la Cahul. Mama, mama! Ce cratere pe acolo! Ce gauri demne de Cartea Recordurilor! Chiar la iesirea din tara, la vama din Giurgiulesti, stau câteva gropane uriase, probabil postate special ca sa-ti ureze “Carare batuta, înapoi nerazbatuta!”

-

Am ramas masca atunci când, chiar lânga vama din Giurgiulesti, i-am vazut pe baietii de la ASD, Administratia de Stat a Drumurilor. Erau într-un microbuz, iar în spate aveau atasata o remorca pe doua roti, cu niste beculete si cabluri. Nu era o remorca obisnuita, asa ca m-am oprit sa-i întreb ce cauta pe acolo si când vor repara drumul. Mi-au spus ca-l vor repara. Când anume? Habar nu aveau, dar din umerii lor ridicati am priceput ca la Sfântul Asteapta. Am trecut atunci la întrebarile despre remorca ciudata. Mi s-a explicat ca masoara planeitatea drumului. Domnilor, le-am spus siderat, care planeitate? Sunt numai gropi, efectiv nu mai exista asfalt. Ei, nu, ca o sa se repare, dar pâna atunci asta este regula, masuram planeitatea. Ceapa ma-tii de planeitate. Nu gasesti un metru patrat de asfalt negaurit, iar ei îmi consuma banii dati pe mizeria de vinieta a domnului Filat pe plimbari cu remorca prin tara. Ce dracu, planeitate cauti? Se vede din cosmos: drumurile din Moldova sunt 95 la suta gropi, 4 la suta pamânt si 1 la suta asfalt.

-

Pe drumul spre Rezina alta boacana. Am ramas cu gura cascata. În fata mea circula regulamentar un TAB, un vehicul militar. Pentru necunoscatori este vorba de un fel de tanc cu roti mari de cauciuc. În rusa i se mai spune BTR. În fine. Am vazut TAB-ul în fata mea rulânda fara probleme pe drumul plin de gropi si nu am mai stiut ce sa cred. L-am depasit sa vad despre ce este vorba. Scria pe el INSTRUCTIE. Ulterior am aflat ca locuitorii din Rezina învata sa conduca, dau pentru permis auto pe acel TAB. Oricât de ciudat o suna, dar acest lucru mi s-a parut normal. Drumurile noastre sunt doar pentru tancuri. Niciun om sanatos nu si-ar distruge masina pe acolo. Apropo, nici Chisinaul nu duce lipsa de gropi. Oau. Dar ce gropi? A fost cât pe ce sa-mi las toata puntea fata în una din ele. Norocul a facut sa pun frâna în timp util. Gropile nu distrug doar masinile. Craterele uriase sunt si pe trotuar. Am cea mai mare admiratie pentru fetele din Chisinau, care au curajul sa urce pe tocuri de aproape o jumatate de metru si sa mearga pe trotuarele sparte ale Chisinaului. Aferim, tara! Aferim, drumuri!