Tensiunea poate fi taiata cu cutitul. Ucraina intr-o fereastra a ecranului, Rusia in alta. Ambele sunt intr-o asteptare incordata. Ucraina este pe primul loc, dar nu a castigat inca. Prezentatorii intind coarda. Amana anuntarea punctelor alocate Rusiei dupa votul telespectatorilor. ”Vor fi suficiente ca sa depaseasca Ucraina?”, se intreaba prezentatoarea citindu-mi gandurile. In acest an Rusia a placut telespectatorilor. Este pe primul loc in preferintele lor, dar juriul a avut alta parere: Australia. Ucraina este pe locul doi, potrivit juriului. Si la telespectatori a fost pe doi. Cand colo… Ucraina a castigat. Surpriza este foarte mare. Desi a fost anuntat, au trecut cateva clipe de pauza pana cand castigatorul sa explodeze in urale.
Imediat dupa anuntarea rezultatelor s-a umplut facebook-ul de suparari si suparaciosi. Acestia au porcait Eurovisionul, cica este o troaca geopolitica. Aceleasi acuze an de an. De la an la an, insa, concursul este mai interesant. Teribil eveniment. si blestemat. Blestemul Eurovisionului este ca incearca sa scape de camasa geopolitica, desi tocmai geopolitica il face atractiv. Este ca un campionat de fotbal, ca Jocurile Olimpice in muzica. Citesc supararile celor care urasc Eurovisionul pentru ca este geopolitic si rad. Pai, fartatilor, daca nu va place, nu va mai uitati, nu mai comentati. Punct. Dar voi comentati, deci vi se pare interesant. si nu doar voua. Concursul a ajuns motiv de disputa internationala. Totusi, nu l-as schimba radical, scoateti geopolitica din Eurovision si va fi o plictiseala ordinara. Sa ridice mana cine stie castigatorul concursului Sanremo 2016? Nimeni? Dar cine a castigat anul trecut la Jurmala, un concurs de muzica din Rusia? Nu stie nimeni? Pai, iata. Aici se vede diferenta. Eurovisionul a inceput ca o joaca. Nici ei nu stiau ca o sa aiba atata succes. Au zis, hai sa ne adunam si sa cantam un cantec. Dar totul s-a transformat intr-o ”confruntare” muzicala aproape mondiala. Ideal ar fi sa rasune doar muzica si sa taca tunurile.
Sa nu-i credeti pe cei care spun ca Eurovisionul este popular doar in Estul Europei. Si vesticii sunt interesati. intr-un an s-a nimerit sa fiu la Bruxelles de Eurovision. Eram in inima Europei, iar toate televizoarele restaurantelor din centrul Bruxellesului erau pe Eurovision. A doua zi am ajuns in Amsterdam – aproape toata lumea vorbea doar de Eurovision. Deci, da, este urmarit si in Europa Occidentala. Credeti ca in zadar a revenit Italia in concurs, dupa ce ani in sir i-a dat cu flit?
Sansa face ca anul acesta sa-mi fi placut foarte mult piesa artistei din Ucraina. Mesajul a fost puternic. Mi-a placut mult si vocea artistei. Jamal este foarte carismatica. Melodia, din punctul meu de vedere, se memoreaza usor. Dar am avut si eu “dezamagirile” mele in trecut. De pilda, nu mi-a placut piesa Danemarcei de acum cativa ani. Nici melodia femeii cu barba nu mi-a placut. Cu toate acestea am ramas fan al concursului. Am si eu o placere vinovata. Nu sunt genul sa ma supar, sa imi iau jucariile si sa plec acasa.
Controversele iscate in jurul Eurovision, in jurul piesei castigatoare sunt rele, dar au si parti bune. Fara controverse nu am discuta prea mult despre concurs. Ca orice ”joc” in care jucatorii pun mult suflet, se starnesc patimi. Bine ar fi ca aceste patimi sa ramana pe scena Eurovision, cel mai geopolitic, care nu se vrea geopolitic, concurs din lume. Geopolitica aduce sarea si piperul, dar tot ce este mult – strica. Asadar, cata geopolitica sa pui in Eurovision ca sa nu strici bunatatea de concurs?