-
Vorbeam cu o doamna, o functionara din Rezina. O femeie aproape de vârsta pensionarii, care conduce o institutie publica din raionul Rezina. Nu-i dau numele din motive lesne de înteles. Am discutat o jumatate de ora cu femeia respectiva si mi-am dat seama ca stie mai multe despre Transnistria decât toti Oazicii din Chisinau. Mi-a explicat foarte clar: ei(transnistrenii) nu vor sa fie cu noi. Vad dezastrul de la noi, vad economia proasta, vad preturile uriase si prefera sa stea în tara lor, Transnistria. Rezinenii, locuitorii orasului Rezina, merg în Râbnita, peste Nistru, si îsi fac cumparaturile. Au preturi mici, au lucruri bune. Pe scurt, sunt mult mai bine decât noi, moldovenii. Da, si la ei pleaca lumea peste granita, dar este vorba de unii tineri. Batrânii, în schimb, au pensii bune, platesc putin la întretinere, beneficiaza de tot felul de reduceri, de vacante ieftine. Pâna si apartamentele sunt mult mai ieftine în Râbnita decât în Rezina. Cât de politicienii de la Chisinau, acestia habar nu au de realitatile din Transnistria. Transnistrenii au nevoie de Moldova doar pentru buletin si pasaport, uneori au chiar si câte 3 cetatenii: moldoveneasca, ruseasca si… româneasca. Da, sa nu va mire. Are mare dreptate doamna. Am vazut în autocarul Chisinau - Bucuresti pipite de la Tiraspol, care nu vorbeau o boaba româneste, nu se puteau întelege cu vamesul decât în limba engleza, dar aveau pasaport românesc. Transnistrenii sunt multumiti de cum traiesc si de status quo-ul lor ciudat. Ei beneficiaza de ajutoare de la rusi pentru a sta ca un ghimpe - fara nicio aluzie la celebrul deputat moldovean - în fundul Moldovei, al Europei. Nu vor dori niciodata sa se integreze. Se aude, domnule Oazic Nantoi? Parca dumneavoastra erati cu prostia de teorie despre cum am putea rezolva problema transnistreana. Teoria se numea 3D, iar eu si un amic, în loc de democratizare, demilitarizare, decriminalizare, spuneam: deratizare, dezinfectie si detoxificare.
-
Transnistrenii au iesit de fiecare data victoriosi în luptele cu moldovenii. De fiecare data. Razboiul l-au câstigat ei, doar au tara, au constitutie, au di tati! În razboiul antenelor, când ne bruiau semnalele de GSM tot ei au avut câstig de cauza, iar Moldova s-a ales cu buzita umflata. Am vazut multa lume entuziasmata pe facebook! Am vazut pe unii specialisti de mese rotunde care se bateau cu pumnii în piept si faceau valuri pe facebook bucurându-se de “victoria” moldoveneasca de la Varnita. Doamne! Cât de proasta e lumea! Voi nu realizati ca transnistrenii doar au încercat vigilenta moldovenilor? Ca într-un meci de box, nu lovesc tare, dar ciupesc de ici, colea. Moldovenii pareaza, saracii, dar consuma atâta energie, încât atunci când vine lovitura naucitoare, nu mai au nicio replica. Exista doua solutii pentru Transnistria: una usoara si rapida, una grea si de lunga durata. Cea grea înseamna sa vrea transnistrenii sa se uneasca cu moldovenii. Pentru asta economia din Moldova trebuie sa duduie, oamenii sa aiba di tati, iar viata sa fie trai pe vatrai. Dragi, teoreticieni de coffee break-uri, nu o sa-i convingi pe cei din stânga Nistrului sa se uneasca cu dreapta daca nu le oferi o alternativa la traiul lor. Ce sa le dam noi? Saracie, drumuri proaste? Solutia usoara este renuntarea la Transnistria. Doar ne încurca. Noi avem un tel. Noi trebuie sa ajungem în Uniunea Europeana. Cu ei nu o sa putem, fara ei - da. De un singur lucru îmi pare rau. De acesti oameni chinuiti, din Varnita si alte comune uitate de autoritatile din Chisinau. Ei trebuie sa-si are pamânturile, sa-si pasca vitele, sa mearga cu masinile, dar sunt hartuiti la tot pasul de militieni.
-
PS: Am avut o discutie neplacuta cu un reprezentant al ONG-urilor din Republica Moldova. Îmi exprimasem nemultumirea ca ineficienta ministrului Carpov este întrecuta doar de nepasarea domniei sale. De pe urma acestui ministru nu se vede nimic. Nimic, nimic, nimic. Apare doar în situatii de criza sa ne asigure ca va face tot posibilul… Stiu, cheile Transnistriei nu sunt la el, nici la Filat, nici la Plahotniuc, Lupu, Ghimpu sau oricare alt politician din Chisinau. Aceste chei sunt la politicianul de la Moscova, numele caruia începe cu Pu si se termina cu tin. Totusi, asteptam de la Carpov mai multa implicare, sa fie mai proactiv, nu un ministru al crizelor care se rezolva de la sine. Nu domnul Carpov a rezolvat problema aparuta la Varnita. Aceasta problema a fost rezolvata de transnistreni care au renuntat la idee… pe moment. În fine. Eram suparat eu pe acest ministru varza, dar mi s-a spus ca trebuie sa-mi stiu locul, ca nu ar trebui sa am pareri despre problema Transnistreana. Ca eu sunt un jurnalist amarât, care face reportaje despre catei si cu asta basta! Nu ma deranjeaza când cineva se ia de mine. Am suficienta forta sa-i rod carotida. Ma deranjeaza, în schimb, când ONG-urile îi apara pe functionarii prosti, când se lingusesc pe lânga ei, când spera la un viitor job pe lânga treuca puterii. Este rusinos, dar în acelasi timp gretos ca cineva care primeste bani pentru a veni cu pareri pertinente la subiect, de care functionarii ineficienti sa se teama, accepta sa le cânte osanalele. Dar asta-i Moldova. Unii locuiesc în Varnita si au o viata grea. Altii stau în Chisinau, manânca o pâine alba si se bucura ca înca mai exista problema Transnistreana, altfel s-ar închide robinetul de granturi!