În Moldova clasa conducatoare ne rezerva atâtea surprize si rasturnar de situatie, încât nu mai stim daca mai este cineva capabil la Chisinau sa faca politica adevarata: una serioasa, previzibila, de cursa lunga. Liderii Aliantei s-au încurcat în propriile intrigi si jocuri de culise. Se hazardeaza în combinatii cu opozitia comunista, iar dupa ce parcurg analizele din presa si-si mai consulta echipele de consilieri constata ca au fost trase pe sfoara de PCRM, care nici macar nu s-a încordat prea tare: a raspuns unor avansuri cu tinta precisa.
Comunistii dau senzatia partenerilor din Alianta ca le sustin anumite demersuri si chiar o fac, votând alaturi de PLDM demiterea directorului SIS, apoi tot ei negociaza în secret cu Partidul Democrat si obtin un pret foarte bun: fixarea datei alegerii presedintelui. Miscarea l-a lasat în „offside” pe premierul Filat si a declansat „bomba cu ceas” a alegerilor anticipate.
Jocurile politicianiste, orgoliile inflamate, rivalitatile oarbe îndeparteaza partidele din coalitie de obiectivele pe care si le-au asumat în fata alegatorilor. Votarea lui Artur Resetnicov în functia de vicepresedinte al parlamentului reprezinta un exemplu elocvent al acestei tradari. Fost director SIS în perioada cea mai dura a fostei guvernari, Resetnicov nu este strain de campania de ura orchestrata de comunisti împotriva României, campanie ce a culminat cu expulzarea ambasadorului Filip Teodorescu si a ziaristilor români, cu introducerea vizelor pentru cetatenii români. Chiar surse din cadrul Procuraturii Generale, cum bine ne aducem aminte, au afirmat ca în calitatea sa de director SIS, Resetnicov ar fi distrus probe importante pentru elucidarea evenimentelor din 7 aprilie.
Asadar, în loc sa fie anchetat, acest politician controversat este invitat în prezidiul parlamentului. Voronin si-a pus omul de încredere într-o pozitie-cheie (favoritii sai de altadata, Dodon si Greceanîi, au fost dati uitarii), iar Partidul Democrat si-a „salvat” procurorul general cu tot cu dosarele tainuite în seiful acestuia. Mai crede cineva în reformarea justitiei? Poate doar Mihai Ghimpu. Acesta s-a declarat multumit de dialogul purtat în parlament, în timp ce liberal-democratii îl acuza pe procuror de minciuni si insinuari calomnioase.
Dupa episodul cu votul comun al PCRM si PD, Vlad Filat îsi face griji îndreptatite cu privire la soarta guvernului. Premierului i se reproseaza faptul ca a întins coarda prea tare, fortându-i pe dnii Lupu si Plahotniuc sa apeleze la comunisti, mai ales dupa ce chiar liderul PLDM a deschis sezonul aliantelor ad-hoc. Ne vor oferi oare rivalii sai sentimentul unui déjà vu, vor demite guvernul Filat, exact cum au facut-o, printr-un efort comun, patriotic, comunistii si ppcd-istii când au rasturnat guvernul Sturza? Miza este enorma: cine are puterea executiva acela organizeaza alegerile anticipate.
Dar ce se va întâmpla cu tara? Demiterea unui guvern apreciat totusi de Occident, în pofida multelor sale restante, va conduce la înghetarea finantarii externe, la anularea oricarei perspective europene pentru Republica Moldova. În acelasi timp, partidele care se vor „întovarasi” cu PCRM vor deveni ostaticii scenariului scris de Voronin. Vlad Filat, se pare, a înteles deja acest lucru.
Miercuri se întruneste Consiliul Aliantei într-o noua încercare de a aplana divergentele. Grea misiune. Scena politica moldoveana seamana cu o tabla de sah în care figurile sunt mutate alandala, fara orizont, în dispretul oricaror reguli. Jucatorii nu-si mai aduc aminte la ce „club” sunt legitimati, publicul nu stie cu cine sa tina. Iar campionatul care conteaza se joaca în alta sala.
SURSA: Europa Libera