03.02.2014

Vitalia Pavlicenco: Oare poate deveni Timofti un Basescu?

Pe durata discutiilor despre alegerea Presedintelui RM, am spus ce cred despre rolul acestuia. Am participat la modificarea, in anul 2000, a Constitutiei, privind modul de alegere a sefului statului de catre Parlament.
Vitalia Pavlicenco: Oare poate deveni Timofti un Basescu?

Numai ca am votat doar in prima lectura. In a doua nu am mai votat, pentru ca Lucinschi a returnat legea si deputatii, vandabili, ca de obicei, au acceptat sa adauge, prerogativelor Presedintelui, dreptul la initiativa legislativa si la a decide politica externa. Din pacate, cind se adopta o lege, parlamentarii concep problema prin prisma situatiei imediate, de sub nas, acesta fiind factor nefast sau pozitiv vazut abia mai tirziu. 

Acum, cind il avem pe Nicolae Timofti care, de bine, de rau, a spus cite ceva mai dur, inclusiv lui Kerry, despre pericolele din partea Rusiei, fara a defini direct si starea de ocupatie a acestei bucati de pamint romanesc, ne puteam astepta la folosirea mai eficienta a prerogativelor pentru care eu nu am votat in a doua lectura la modificarea Constitutiei pentru ca seful statului sa fie ales de Legislativ.

Programul PNL include anularea institutului Presedintelui statului din Legea Fundamentala. Asta deoarece nu credem ca foarte curind s-ar gasi consensul constitutional privind alegerea, de fiece data, a acestuia, iar lantul de dizolvari ale Parlamentului din cauza nealegerii in termen poate surveni in fiece legislatura.

In conditiile unor coalitii care, speram, vor conduce cit va mai exista RM, se impun compromisuri prin dialog si concesiuni. Din pacate, desi noi ne dorim mereu o coalitie romanesca, proeuropeana, de dreapta, ne paste inca pericolul uneia de stinga, prorusa.

Dar sa revenim la Nicolae Timofti. In vara de dupa alegerea sa am fost intrebata de niste factori vestici ce cred despre judecatorul devenit Presedinte. Chiar daca Timofti nu a avut curajul sa pronunte decizia in procesul meu contra granicerilor, chiar daca stiu ”rolul sau” in procesele legate de Eugenia Duca, eu am dat referinte de speranta. Si nu vreau sa cred ca am gresit. Eu mai cred ca Timofti poate reabilita ideea de utilitate a unui sef de stat deja ales.

Insa aceasta nu e usor. De ce? Pentru ca Timofte este compromisul clanurilor oligarhice si proptelele care i-au fost puse de Filat nu-i permit sa fie independent. Plus ca ar face parte, cum se spune, din Clanul Lucinschi. De aceea, ori se detaseaza de Clan, ori Clanul devine autentic proeuropean. Ceea ce e putin probabil.

Ce ar trebui sa faca, totusi, Timofti? Un lucru simplu, dar eficient, ce ar denota caracter si durerea pentru un interes national, cel putin proeuropean, daca nu si proromanesc – SA PUNA PRESIUNE PUBLICA PE LIDERII POLITICI. Sa ii deconspir si sa ii forteze sa spuna ce cred si ce fac legat de una sau de alta. Iar pentru aceasta trebuie sa se uite atent ce face Traian Basescu.

Noi, PNL din RM, am fost mereu alaturi de PNL din Romania. Chiar daca privesc azi cu mari indoieli daca asta a fost corect. Am facut-o pentru ca PNL-ul istoric a infaptuit Marile Uniri. Acum, PNL.ro are rezerve la acest capitol – din convingere, din ranchiuna pe Basescu, din interes determinat de statutul Romaniei de membru al UE si NATO… Nu stim, vom vedea.

Pe 19 aprilie 2007 am parcurs 200 de kilometri de la Prilep la Skopje si am votat cu prietenii contra demiterii lui Basescu din functia de sef de stat. Insa l-am criticat pe Basescu pentru un anume comportament politic – nu mi-a placut ca a inaintat, repetat, niste candidati pentru premieri care nu erau emanatia majoritatii parlamentare. Cu asta nu am fost si nu voi fi de acord. Cind, insa, Basescu a spus ca, in locul lui Ion Antonescu, ar fi procedat la fel, doar Constantin Tanase si cu mine l-am aparat in RM. Prietenii sau ”liberali” au luat apa in gura.

Dupa al doilea referendum, cind Basescu a ramas in functie si a trebuit sa coabiteze cu USL, am inceput sa il apreciez pentru fermitatea de a pune presiune pe liderii politici, spre folosul societatii, chiar daca declaratiile liderilor USL si ale lui Basescu uneori coboara ”sub plinta”, cum spune satrapul ”nostru” comunist. Este ceea ce am spus mai sus despre rolul unui sef de stat, fara prea multe prerogative. Dar daca le are…

Uitati-va cum actioneaza Basescu privind Codul penal, Tragedia aviatica din Apuseni, relatiile cu partenerii vestici, cum – in sfirsit! – a lansat noul obiectiv national – Unirea. Am apreciat ca Basescu a preluat mot-a-mot mesajul unionist al PNL.md, spunind ca ”Cea mai scurta cale a RM spre UE este Unirea cu Romania” – sloganul national-liberalilor din RM din Campania parlamentara-2010.

Si suntem mindri azi ca o spun, dupa PNL din R.Moldova, si Dan Dungaciu, si chiar liberalii nostri, care pusesera Unirea in sicriu si tot viseaza la unificarea prin UE, adica la sfintu-asteapta… Acum Ghimpu a scos Unirea din sicriu, a spalat-o, a periat-o, a parfumat-o si a pregatit-o – sa intelegem – pentru noua campanie electorala. Am banuit asta. Ghimpu a si spus-o unui coleg de partid: voi va foiti, faceti marsuri, dar cind o voi spune eu, voi fi crezut eu, si nu Pavlicenco. Pacat ca unii devin unionisti numai la Bucuresti, in Pipera si in declaratii populiste din cronici video.

DAR REVENIND LA TIMOFTI, CARE POATE DEVENI UN BASESCU LA CHISINAU. Pentru aceasta ar trebui:

Sa vina mai des cu declaratii despre legile adoptate si depuse pentru promulgare.

Sa vina cu declaratii ferme privind politica interna si manifestarile de separatism (cazul referendumului din Gagauzia).

Sa vina cu declaratii ferme privind politica externa.

Sa vina cu initiative privind politica statului in relatiile internationale.

Sa vina cu propuneri privind reforma sistemului judecatoresc.

Sa convoace sedinte cu venirea la raport a responsabililor asupra diferitelor situatii sensibile din societate si starile de lucruri , ce supara cetatenii si de care raspunde un minister sau altul.

Sa insiste asupra intensificarii relatiilor cu Romania si omogenizarii spatiului economic si social intraromanesc, asa cum i-a solicitat Consiliul Unirii, asupra promovarii unor programe europene impreuna cu Romania.

Sa ii spuna Rusiei ca ne tine sub ocupatie si sa isi retraga armata.

Sa spuna sus si tare ca RM trebuie sa renunte la neutralitate si sa devina membra a NATO

Sa ceara partidelor politice ca Guvernul sa anunte iesirea RM din CSI.

Sa ceara partidelor de guvernamint si Guvernului sa rezilieze unilateral Acordul de incetare a focului din 1992 si Memorandul privind normalizarea relatiilor cu Tiraspolul, semnat de Lucinschi – proiecte legislative inaintate de Valeriu Cosarcic si de Vitalia Pavlicenco in Parlamentul din 2005-2009, dominat de comunisti, fapt pentru care am fost data afara de Serafim Urecheanu si de Veaceslav Untila din AMN.

SA SPUNA CA RECENSAMINTUL NU VA TREBUI COMPROMIS DE PLDM SI PD, ASA CUM AU FACUT-O COMUNISTII.

Sa vedem ceva schimbari si iesirea lui Nicolae Timofti din amorteala la rampa.  Ca noi idei mai avem. Si mici, si mari.