Vitalia Pavlicenco: "Cabinetul din umbra", sau Dilema analistilor

Lucrurile in republica merg prost, desi alegatorii au votat o majoritate parlamentara. De ce majoritatea nu se apuca de decizii radicale in ministerele pe care si le-au obtinut prin partajare? De ce presa nu ia la tocat acest lucru? Am publicat pe blogul meu materiale despre ce s-a facut in Georgia, exemplu invocat public de Artur Gherman, a carui sotie, Natalia Gherman, e vehiculata pe Internet – probabil la comanda lui Filat si urmare a intelegerilor cu Voronin si cu Iluminatii ce stau in spatele lor, – pentru functia de sef de stat, “ca sa impace toata lumea” – si Orientul, si Occidentul. (Noi inca asteptam sa ne spuna Mircea Snegur cind vom face Unirea – ca ne-a promis, nu? Nu o face, probabil, pentru ca a depins toata viata, pe linga altele, si de cariera copiilor.)

De ce ministerele nu se apuca de lucru? Nu pot, nu stiu sau ministrii se pregatesc din nou de alegeri, stiind mai multe din interiorul partidelor? Sau cauza e ca lupta pentru eliminarea coruptiei le-ar taia craca de sub ei si nu ar mai picura banutul si dividendul politic? S-a scris despre vami, toata lumea vede ce e in Romania, se stie ca UE – ca sa dea libertate de circulatie celor din R.Moldova – cere reformarea justitiei, reformarea MAI si lichidarea coruptiei. Primele doua sarcini stau in circa PLDM. Cealalta e a tuturor si e mare de tot. Cine are indoieli – ascultati ce spune lumea la “Inamicul public” si le sugerez guvernantilor, decidentilor si analistilor politici, liderilor de opinie si expertilor, ca aceasta emisiune sa le tina de “Povestea (trista) de seara. Mie imi tine.

Privesc “Cabinetul din umbra” al lui Val Butnaru. Ramine valabil ca spectrul ministrilor e subtirel, in toate sensurile, si raspunde calificarii “tot pe loc, pe loc, pe loc, sa rasara busuioc”. Si busuiocul nu mai rasare. Nu vin oameni noi, importanti acolo, pentru ca nu sint liberi, dar, mai ales, nu stiu ce sa spuna. Dar nici asta nu e atit de ingrozitor – ne-am obisnuit cu frica generala. Problema e ca emisiunea parca nu are finalitate. Pai, daca e cabinet din umbra, ministrii ar trebui sa puna curajos degetul pe rana, ei fiind gata miine sa preia guvernarea, sa poata monitoriza bine ce se face azi (dar, mai ales, – ce nu se face) si sa spuna ce e de facut. Este Programul AIE-2, este exemplul Georgiei, sint realitatile din alte tari si acqui-ul comunitar, deci trebuie vazuta cauza de ce se sta pe loc. Spunea drept cineva: domnule, chiar “daca astia nu pot, macar sa simtim ca vor”. Ba bine ca nu. Vin oamenii la “Cabinetul din umbra” ca la sezatoare, vorbesc de pe degete si nu spun nimic. Val Butnaru a spus ca va pleca ultimul din R.Moldova. Speram sa fie sanatos sa o vada si pe asta. Pentru ca dezamagirea oamenilor si viteza exodului lor peste hotare sint, in RM, direct proportionale.

Acum despre dilema analistilor, a “expertilor”, care vorbesc mult la modul abstract despre subiect si nu spun clar de ce se intimpla ceea ce se intimpla. Sa luam chiar emisiunea cu migrarea in exterior. Nu au la ce veni oamenii inapoi, acasa, este clar, ca nu se face nimic pentru asta. Dar, iata, cum sint tratati ei acolo de misiunile noastre diplomatice, cu diplomati mosteniti de la comunisti, ce probleme au oamenii cu documentele, de ce sint ele atit de scumpe, de ce nu isi pot investi aici banii, in mici afaceri, fara sa se teama ca o faca, de ce, pentru ca sa apara locuri de munca, nu vin investitii intr-un stat in care politicienii nu pot asigura stabilitatea si orientare strategica euratlantica univoca, fara a se balabani intre Est si Vest, cochetind, fara rost, cu Rusia si cu Voronin, cautind sa puna un Presedinte pe care fiecare sa il controleze pentru interese strict meschine, nu pentru ca sa nu devieze de la calea integrarii europene – iata acestea sint teme care trebuie discutate concret.

Integrarea europeana… Circulatie libera… Slogane menite sa ascunda coruptia, contrabanda de tigari, mentinerea puterii pentru acapararea de functii si de averi… Oare declaratiile lui Iurie Leanca, precum ca Republica Moldova nu mai are nevoie sa fie inclusa în pachetul balcanic, oare cazul Romaniei cu saltarea vamesilor si a politistilor de frontiera nu ar fi fost bune de discutat in Cabinetul de umbra – “Incotro si cind mergem” si “Oare ce se face in vamile noastre?” Nu mai spun de aminarea la Pastele cailor rusesti, chiar de presa crezuta a fi devotata cauzei nationale, a problemelor legate de istoria noastra, contestata, in mod impertinent, de ambasadorul rus, de valorile nationale, de condamnarea crimei comunismului. De ce? Ca sa nu fie suparat PLDM, care numai in denumire e liberal, lui Filat fiindu-i in cot de aceste probleme, “minore” in raport cu banii necesari alegerilor continue, cind omul vrea cu tot dinadinsul sa fie “Prezident”. (Iata si “noutatea” – ministerele pldm-iste -justitia si de externe sint cele mai intransparente.)

Daca e sa comparam emisiunea lui Oleg Brega “Inamicul Public”, unde oamenii isi spun durerile si disperarea si “Cabinetul din umbra”, pregatit, parca, si cu minutiozitate, cu implicarea atitor oameni, pai sa va spun ca oamenii simpli nu au nevoie de prea multa organizare, pentru a pune un diagnostic simplu, seara de seara: “Asta nu e stat”. Iata cea mai buna tema, care trebuie sa devina constanta ca subiect, atita timp cit nu ne vom convinge ca alesii vor, si prin actiuni, sa faca ceva cu acest teritoriu, nu doar sa declare una, dar, in realitate, sa practice apucaturile comuniste. Orice domeniu ai lua – invatamintul, medicina, agricultura, problemele sociale, sfera pensiilor – peste tot e dezastru. Da, nu l-au creat democratii, decit fiind vinovati si votantii de la 4 aprilie 2005 – ca putea incepe “tevatura constitutionala” cu patru ani mai devreme. Dar acum e alta treaba si – daca vrei sa cistigi alegerile, inseamna ca vrei sa faci ceva, nu doar sa furi in locul comunistilor.

Pai, se pare, ca exact asta – furtul si coruptia – sint cauzele lipsei schimbarilor. Nimeni nu crede in acest stat si il fura. O cale este a lasa totul la o parte si a discuta clar – oameni, buni, putem construi acest stat sau nu avem nicio sansa si ii vom alunga pe toti in afara? Sau, ne depasim stereotipurile si discutam despre unificarea celor doua state romanesti, sa mergem impreuna, prin reforme grele, dar pe un drum clar? Sa incercam sa ii convingem si pe Iluminati?

Eu nu am raspuns la intrebarea de ce aceasta chestiune nu se discuta, cind situatia din Moldova este caracterizata de oameni cam asa: “asta nu-i stat”, “halal de asa stat”, “nu mai credem in nimeni si in nimic”, “nu stim cum sa mai traim”. Pe cind un asemenea curaj? Sau nu e voie de la ala de sus? Care e ala? Si ce vrea el, de fapt?