In raportul intocmit la solicitarea PNUD Moldova si prezentat marti, 31 mai, la o confernta desfasurata la Chisinau, expertul Pedro Gomes Pereira a recomandat Guvernului sa creeze un Oficiu de Recuperare a Activelor. Aceasta structura ar urma sa fie una multidisciplinara, care sa cuprinda expertiza ale autoritatilor din domeniul judiciar, fiscal, de protectie sociala etc. Si sa dispuna de o echipa de anchetatori financiari.
Oficiul ar urma sa dispuna de resurse „adecvate” pentru o buna functionare si sa reprezinte un punct central pentru toate cererile de asistenta care vin din alte tari. Expertul a mai recomandat crearea si plasarea acestui oficiu in subordinea Centrului National Anticoruptie (CNA), care este in prezent responsabil de investigarea spalarii banilor si are acces la informatii financiare si baze de date electronice.
Recuperarea prejudiciului in urma fraudarii celor trei banci: o sarcina in premiera pentru institutiile de drept
Directorul CNA, Viorel Chetraru, sustine, la rândul sau, ca institutia pe care o conduce are suficiente capacitati de investigare operativa si stabilire a traseului banilor, recuperarea insa ar fi mai dificila. „Transformarea informatiilor operative in probe presupune cooperare internationala la nivelul anchetatorilor, procurorilor, instantelor de judecata. CNA si Procuratura Anticoruptie au transmis mai multe solicitari de comisii rogatorii statelor despre care cunoastem ca au fost implicate in acest traseu. De aceste raspunsuri depinde conferirea valorii juridice de probe informatiei operative”, a declarat Viorel Chestraru.
Expertul de la Geneva a notat, de asemenea, in raportul sau, ca a discutat cu reprezentanti ai diferitelor autoritati din Republica Moldova si a ajuns la concluzia ca nu exista o baza temeinica de cunostinte privind desfasurarea investigatiilor financiare. „Organele de ancheta ale Republicii Moldova nu par sa aiba in acest moment o echipa specializata dedicata desfasurarii anchetelor financiare in paralel cu investigatiile penale. Astfel de investigatii financiare ar permite efectuarea analizei surselor de venit ale banuitilor, determinarea averilor ilegale si a persoanelor asociate banuitilor in comiterea infractiunilor. In prezent, totusi, organele de urmarire au capacitati limitate pentru efectuarea analizei financiare aprofundate a informatiilor dobândite si, prin urmare, nu se poate conchide cu privire la legalitatea unor anumite bunuri sau de a le conecta cu presupusul faptuitor si faptele infractiunii”, se spune in raport. Expertul a mai notat ca uneori nu este necesara sechestrarea unor bunuri, din cauza „complexitatii si costurilor suportate in timpul gestionarii activelor”.
Masinile sechestrare de CNA ar putea valora mai putin in cazul in care vor fi confiscate
In context, Viorel Chetraru a declarat ca in prezent la CNA se afla sub sechestru o serie de bunuri, a caror valoare, din cauza duratei proceselor de judecata, nu va mai fi aceeasi in cazul in care vor fi confiscate.
„Chiar acum in incinta CNA avem peste 20 de masini a caror valoare depaseste 1 milion de euro. Procedura penala a Republicii Moldova ne obliga sa asiguram integritatea acestor bunuri. Instanta urmeaza sa dispuna confiscarea sau sa se expuna in general asupra cazului. Pana la pronuntarea sentintei de condamnare poate trece timp, iar in acest timp valoarea acestor bunuri scade, de multe ori nu este cea din momentul initial. Cum asuguram pastrarea valorii acestor bunuri in asa fel ca prejudiciul pe care noi urmarim sa il recuperam sa fie la valoare cea pe care am stabilit-o noi initial?”, a declarat directorul CNA.
In studiu nu au fost estimate costurile pe care le-ar implica crearea unui oficiu de recuperare a activelor. In baza studiuluim CNA si partenerii de dezvoltare vor formula propuneri si recomandari catre Guvern.