Accentele care apar în discursurile publice al acestora pot fi luate, sau nu, în considerare de catre decidentul politic. Subliniem - decizia de dezvoltare a vectorilor politici existenti în societate ramâne a fi luata de catre cei care se afla la guvernare.
Comentatorul român Cristian Ghinea, scria în mediile de informare românesti ca „Republica Moldova este pusa la coltîntr-un mod primitiv de Dmitrie Rogozin. Daca ar fi fost însarcinat din partea Kremlinului sa aduca pacea, Rogozin ar fi folosit vizita sa în regiune pentru a întelege cele doua parti, pentru a cauta solutii posibile.”
Domnia sa, sugera ca Rogozin ar fi venit în Republica Moldova sa dea cu pumnul în masa si sa faca publice niste conditii inacceptabile de solutionare a diferendului transnistrean. Accentele puse în materialul domniei sale vin sa puna un anumit tip de presiune asupra factorilor decidenti de la Chisinau. Nici un oficial moldovean nu a dat un raspuns.
Declaratiile liderului Partidului Socialistilor de la Chisinau, Igor Dodon, referitoare la faptul ca viitorul Republicii Moldova va fi unul federal, au pus si ele un alt tip de presiune asupra membrilor cabinetului moldovean de ministri. Si domnia sa s-a ales doar cutacerea.
Tacerea pe care au pastrat-o membrii guvernului condus de catre premierul Filat a scos din rabdari. Nerabdator sa vada actiuni concrete luate de catre guvernantii chisinauieni, unul din maestrii jurnalisticii moldave, Constantin Tanase, nota în publicatia “Timpul” ca vizita oficialului rus Rogozin la Chisinau „a demonstrat ca actuala guvernare a R. Moldova nu este una capabila sa se bata pentru interesele nationale de moment si de perspectiva ale acestei tari”.
La rândul sau, presedintele Institutului de Relatii Internationale al Academiei Române, Dan Dungaciu, în cadrul unei emisiuni radiofonice matinale, vorbea despre necesitatea oficialilor moldoveni de a avea dezvoltata o strategie de iesire din neformalele negocieri începute de catre Vlad Filat si Evghenii Sevciuk. Fin observator al proceselor politice din Republica Moldova, Dungaciu sublinia faptul ca discutiile celor doi lideri ar putea intra pe un fagas nedorit si ca “ar putea fi prea târziu pentru ca oficialii de la Chisinau sa ceara sprijinul colegilor lor de la Bucuresti”.
Tacerea pe care au pastrat-o oficialii moldoveni vis-a-vis de declaratiile vice premierului rus Dimitrii Rogozin au fost si sunt justificate. Diplomatia de care dau dovada autoritatile de la Chisinau vine din afirmatiile pe care Rogozin le-a facut pentru presa rusa, afirmatii care nu si-au gasit locul în relatarile facute de catre mediile moldave. Rogozin a recunoscut ca a fost la Chisinau si la Tiraspol pentru a face cunostinta cu realitatile de pe teren.
“Mai întâi trebuie analizata situatia, pentru a o privi din toate unghiurile posibile. Sa privesti la Transnistria si la Moldova in format, ca sa zic asa, 3D. Sa mirosi, sa simti. Sa întelegi cu cine ai de a face, cine sunt partenerii. Sa te dezbraci de o reputatie straina noua de contextul real. Prima mea misiune in calitate de emisar special a fost sa înteleg aceste probleme. Nu pentru un raport, ci pentru mine. Am reusit. În al doilea rând, pentru rezolvarea acestor probleme încâlcite vitala este sustinerea societatii. Pe care am primit-o in Transnistria. La Chisinau i-am dezamagit pe sceptici. Pe cei care au considerat ca va veni un om care, înainte de toate, va scoate din buzunar nu un carnet de notite, ci un ciocan si va lovi în cap. Ceea ce nu s-a întâmplat.”, a spus Dimitrii Rogozin în interviul pe care l-a acordat publicatiei ruse Komersant.
Raspunsul pe care comentatorii politici, jurnalistii si reprezentantii societatii civile de la Chisinau sau Bucuresti l-au solicitat prin presiunile facute asupra factorilor de decizie timp de doua saptamâni, a fost dat zilele trecute. Andrei Neguta, în calitatea sa de ambasador al Republicii Moldova în Federatia Rusa, a fost cel care prin declaratiile sale facute pentru mediile de informare ruse,l-a pus într-o situatie delicata atât pe premierul Filat cât si pe ministrul de externe, Iurie Leanca. Ambasadorul Neguta declara pentru ITAR-TASS ca evacuarea militarilor rusi din Transnistria ar pune în pericol securitatea Republicii Moldova, dar si securitatea regionala.
Raspunsul mult asteptat a fost unul calm. Ministrul afacerilor externe si integrarii europene al Republicii Moldova, Iurie Leanca, a afirmat ca militarii din fosta Armata a 14-a care stationeaza în regiunea de est a Republicii Moldova si munitiile stocate în zona, trebuie evacuate.
'Pozitia noastra, care este conforma Constitutiei, principiului si dreptului international, este ca ceea ce a mai ramas din Armata a 14-a nu are ce cauta în Republica Moldova si trebuie sa depunem eforturi conjugate pentru a obtine evacuarea munitiilor care s-au mai pastrat în raioanele de est ale Republicii Moldova', a subliniat Iurie Leanca.
Un raspuns care vine sa confirme faptul ca diplomatia moldava are în fruntea sa un profesionist. Doar un profesionist poate face fata presiunilor venite din partea jurnalistilor, comentatorilor politici sau a reprezentantilor societatii civile. Si doar un diplomat de cariera poate da un raspuns la care oficialii din Federatia Rusa nu pot avea nici o obiectie, caci este vorba de rezolutia OSCE de la Istanbul, rezolutie asumata si de catre Ministerul Afacerilor Externe al Federatiei Ruse. Un raspuns calm venit sa dea de gândit celor care i-au pus sub presiune pe decidentii guvernamentali. Festina lente, par a spune decidentii de la Chisinau.