La prima vedere nu pare a fi nimic senzational, e firesc ca in fiecare formatiune politica sa existe propriile dezbateri interne si propriile suparari de culise. Doar ca, schimbarile efectuate de domnul Voronin sunt cu adevarat inedite – domnul Muntean ocupa functia de secretar general al partidului, domnul Tcaciuk era cunoscut ca fiind strategul formatiunii, iar domnul Petrenco - una dintre cele mai sonore voci ale comunistilor. Cei trei fac parte din aripa tinerilor comunisti despre care presa nota ca ar fi condusa de domnul Tcaciuk.
Ca in interiorul formatiunii conduse de domnul Voronin ar exista doua grupari concurente, se stia. Ca pretutindeni in interiorul unei formatiuni politice, lupii cei tineri se afla in razboi cu dinozaurii mai in varsta. Nu se stia insa, ca aripa celor tineri isi dorea o revolutie permanenta – de aici si apropierea miscarii antifasciste – Antifa, de grupul Tcaciuk. Dovada sta faptul ca portalul on-line antifa a fost inregistrat pe numele asistentului parlamentar al deputatului Grigore Petrenco. Scopul miscarii Antifa ar fi, potrivit agentiei hotnews.md, de „a apara Moldova de tot ce este romanesc”.
Ca domnul Tcaciuk este promotorul revolutiilor o dovedeste neasteptata retragerea din corpul de deputati. La doua saptamani dupa plecarea din Parlament, domnul Tcaciuk a rupt tacerea. El a sugerat ca a plecat in urma unor discutii in contradictoriu cu domnul Voronin si a spus ca este adeptul integrarii statului moldovean in Uniunea Vamala.
Surse din interiorul Comitetului Central al comunistilor moldoveni au declarat ca lupta dintre cele doua fractiuni e mai veche. Cei tineri i-au reprosat lui Voronin pacifismul actiunilor politice organizate de PCRM; liderul comunist a criticat tendinta lor spre extremism si de promovare a separatismului etnic.
Aflati in opozitie, comunistii au pierdut o parte din resursele administrative si financiare detinute, de aici nervozitatea tinerilor care isi doresc mai repede sa cucereasca puterea, fie si prin metode mai putin ortodoxe. Domnul Voronin, conservator de bogat, a stopat formele brutale de actiune a manifestarilor comuniste. De aici si rizibila denumire aplicata marsurilor organizate de comunisti – „revolutia de cafenea” si pierderea unor puncte electorale. Oponentii domnului Voronin au crezut ca domnia sa este rupt de realitate. Violenta gestului cu care a retezat manifestarile extremiste din sanul comunistilor arata ca manusa domnia sale ascunde inca o mana de otel.
Liderul comunistilor moldoveni, cand a vazut importanta pe care o capata Moldova pe agenda americana, s-a speriat. A inteles ca, in conditiile in care Washingtonul ofera impresionante ajutoare financiare pentru intarirea capacitatilor de securitate si pentru promovarea cauzei integrarii europene, nu ar fi bine ca formatiunea pe care o conduce sa fie acuzata de terorism politic. Aici se afla logica epurarilor facute.
Liderii politici ai Coalitiei Pro-Europene de la Chisinau stiu insa ca seful comunistilor nu este usa de biserica. In viitoarea confruntare electorala domnia sa ar putea deschide Cutia Pandorei si apela la serviciile tinerilor lupi. De asta intrebarea - incotro, domnule Voronin, este actuala.