Cu o zi inainte de inceperea summit-ului de la Vilnius, presedintele Basescu a declarat la TVR 1, ca, dupa NATO si Uniunea Europeana, urmatorul proiect politic al statului roman este unirea cu Republica Moldova.
Declaratia presedintelui Basescu, nu a surprins. Domnia sa a mai facut declaratii de acest gen. Presedintele Romaniei a aratat doar ca este consecvent. Debusolati de retragerea de ultima ora a Ucrainei, nimeni dintre oficialii europeni, nu a avut timp sa se gandeasca la afirmatia facuta de presedintele roman.
In noul context geopolitic format, un sprijin politic exprimat pe fata, guvernantii moldoveni l-au obtinut din partea Statelor Unite care, prin vizita sefului diplomatiei americane la Chisinau, John Kerry, au spus ca isi acorda suportul pentru evolutiile democratice din Moldova si stau cu un ochi si pe aceasta zona.
Presedintele Nicolae Timoftii si-a exprimat atunci toate ingrijorarile domniei sale si i-a cerut secretarului de stat american, ca Statele Unite sa participe mai mult la asigurarea securitatii in regiune.
Cel de al doilea sprijin pentru guvernarea pro-europeana de la Chisinau a fost exprimat de catre conducerea de facto a Uniunii Europene.
Liderii Partidului Popular European, formatiune politica care in acest moment se afla la conducerea Comisiei Europene si a Consiliului European au declarat cu ocazia celui de al VI-lea congres al PLDM ca vor acorda si pe mai departe sustinere pentru apropierea statului moldovean de structurile europene. Acest suport i-a facut pe delegatii la congres sa decida continuarea luptei cu opozitia comunista.
Cea de a treia motiune de cenzura inaintata de PCRM se inscrie in logica actiunilor opozitiei politice de a pune presiune pe coalitia aflata la guvernare in Republica Moldova.
Dincolo de motivatiile principale ale motiunii depuse, opozitia comunista va specula in dezbaterile care vor avea loc maiine, 11 decembrie, si in baza diferentelor ideologice aparute pe fundalul dilemelor politico – lingvistice rezultate in urma hotararii Curtii Constitutionale. Liderii coalitiei pro-europene stiu insa ca, mentinerea coeziunii interne a coalitiei parlamentare este mai necesara decit distinctiile lingvistice.
Un vot de blam adresat actualului Cabinet de Ministrii, ar arunca in aer toate beneficiile obtinute pana acum de clasa politica moldava si ar face posibil un scrutin din care multe partide ar iesi sifonate. Constient atat de sutinerea americana, cat si de cea europeana, premierul Iurie Leanca, nu are de ce sa fie ingrijorat. Opozitia comunista stie si ea ca nu are de unde sa gaseasca voturile suficiente pentru a face ca guvernului moldovean sa-i fie adresat un vot de blam.
Asumandu-si pe deplin rolul de circotas politic, pana in toamna anului viitor, PCRM-ul va continua aceste riscante jocuri politice. Atat timp cat ele se vor incadra in limita legii, este dreptul domniilor lor.