Cu un Andrei Marga la Externele românesti, cu Titus Corlatean la Justitie, si cu Mircea Diaconu la Ministerul Culturii, prima echipa a guvernarii Ponta este una care are ca principala misiune asigurarea victoriei Uniunii Social Liberale, în alegerile locale din iunie. Tot guvernul Ponta este cel care va trebui sa asigure buna desfasurare a alegerilor parlamentare din toamna acestui an.
În pofida schimbarilor la nivel politic care au loc în aceasta perioada la Bucuresti, mediile de informare au notat ca presedintele moldovean s-a dus cu gînduri bune pe malul Dîmbovitei. Gînduri bune si sperante pentru rezolvarea unor probleme dificile.
În contextul amplasarii scutului antiracheta, presedintele statului român a fost întrebat de jurnalisti, daca Republica Moldova ar putea deveni o zona tampon între Rusia si NATO. Presedintele Traian Basescu, a afirmat ca statul român îsi doreste ca Republica Moldova sa devina stat de frontiera al Uniunii Europene, si nu unul tampon. Febrilele întrebari ale jurnalistilor vin în consonanta cu framîntarile cetatenilor moldoveni dar si ale noului presedinte moldovean. Diplomaticul raspuns al presedintelui român a fost însa unul linistitor doar pentru cetatenii români - „Cum va imaginati ca Republica Moldova poate fi un tampon? Pentru ce? Doar pentru ca România are un numar de rachete pe teritoriul sau? Nu. Când împreuna cu partenerii nostri strategici pe linie de securitate, cu Statele Unite, am stabilit instalarea elementelor scutului antiracheta pe teritoriul României, nimeni nu a luat în considerare ca Federatia Rusa ar putea fi un risc la adresa securitatii nationale a României sau a unor state membre NATO", a declarat Traian Basescu.
Finalul propozitiei rostita de seful statului român scoate în evidenta faptul ca, desi riscurile de securitate sunt minime pentru România, riscurile pentru Republica Moldova sunt ridicate. Aceste riscuri la adresa statului moldovean au fost subliniate recent si de catre trimisul special al Federatiei Ruse, Dimitrii Rogozin, care a scos în evidenta faptul ca o apropiere mai mare a Republicii Moldova fata de statul român, pune sub îndoiala reîntregirea statului moldovean.
Framîntarile cotidiene pe care le cunoaste la Chisinau presedintele Timofti, la Bucuresti s-au transformat într-o dezarmanta sinceritate, observata cu ochiul liber. Cîteva gafe verbale, si cîteva nedumeriri, au scos în evidenta acest lucru.
Sinceritatea lui Basescu a fost si ea la fel de dezarmanta, Traian Basescu l-a anuntat pe presedintele moldovean ca-i daruieste o biserica de lemn în stil maramuresean care va fi amplasata unde va decide Presedintia de la Chisinau. Basescu a anuntat si despre o donatie de un milion de carti în limba româna pentru Guvernul moldovean.
Iulian Ciocan, de la Europa Libera nota ca milionul de carti urmat vizitei lui Timofti la Bucuresti ar putea fi cel mai frumos rezultat. “Proaspatul presedinte reuseste, iata, din a doua calatorie, sa aduca tarii ceva palpabil – un milion de carti!”, scrie entuziasmat jurnalistul. Probabil Timofti vroia altceva mai palpabil. Probabil întrebarile la care presedintele moldovean a asteptat cu înfrigurare un raspuns au tinut de plasamentul geopolitic al Republicii Moldova. Poate tema federalizarii Moldovei a fost una la care Nicolaie Timofti si-ar fi dorit un sfat. Si poate tematicile care tin de continuarea proiectelor de interconectare energetica dintre România si Republica Moldova sa fi fost pe lista de interese a sefului statului moldovean.
E posibil ca la nivelul discutiilor particulare, presedintele moldovean sa fi primit un raspuns la aceste problematici, însa la nivelul simbolic raspunsul lui Basescu la voalatele amenintari ale lui Rogozin a fost unul pasnic si a tinut de biserica si de carte.
O biserica si carti – un raspuns pacifist iata raspunsul lui Basescu pentru Rogozin. Ceea ce ar putea fi tradus pe moldoveneste - doar prin voia lui D-zeu si prin cultura va mai puteti salva din fata federalizarii!