Vizita premierului moldovean la Moscova, a provocat în presa moldava o furtuna greu de stapânit. Mediile, au mursecat numele liderului liberal democrat în fel si chip, provocând angoasante umbre de gelozie pe luminoasa fata a sefului Parlamentului de la Chisinau.
Putini stiu ca pentru a reveni în reflectoarele presei, liderul Parlamentului de la Chisinau si-a organizat o vizita de lucru la Budapesta, unde a avut întâlniri cu premierul ungar, Victor Orban, dar si cu presedintele Adunarii Nationale a Ungariei. Desi Directia comunicare si relatii publice a Parlamentului Republicii Moldova, într-un exces de deschidere si transparenta, a trimis din cinci în cinci minute comunicate de presa catre institutiile media, în care s-a expus pe larg rezultatele vizitei de doua zile a lui Marian Lupu în Ungaria, publicul moldovean a ramas captivul informatiei al carei erou principal era Vlad Filat.
Desigur “Marian Lupu a relevat caracterul strategic al relatiilor moldo-ungare, în context bilateral si pe dimensiunea europeana, a mentionat necesitatea intensificarii si diversificarii relatiilor comercial-economice dintre tarile noastre si a punctat necesitatea impulsionarii activitatii Comisiei mixte moldo-maghiare pentru colaborare economica si dezvoltare a comertului si organizarea unei prime sedinte”. Dar ce folos? Mediile de informare au vorbit, vorba povestii, tot despre Fat Frumos de sub stejar, despre cum peste mari si tari s-a întâlnit cu Împaratul Rosu, despre vinul alb ciocnit la ceas de taina si despre aurul albastru care are sanse sa se mai ieftineasca.
Linia directoare a basmului în care lupul (sau un alt personaj folcloric) este pacalit de vulpe, ne spune ca aceasta, ar fi adus o multime de elogii înaltelor calitati de pescar a lupului. Personajul folcloric a fost îndemnat sa-si bage singur, coada în balta, ca ea ar fi având peste din plin, iar sanse de a-l prinde pe cel mare, exista. Forta persuasiunii este cea care da viata întregii povesti!
Folclorul politic urban este purtatorul altor metafore, si ne spune ca lupul, ar fi devenit negru de furie atunci când a aflat ca vulpoiul va fi primit de Împaratul Rosu, ba mai mult, furia lui ar fi fost atât de mare încât ar fi plecat în pustele ungare pentru a-si plânge în fata Superiorilor Necunoscuti toata frustrarea. Povestitorii ambulanti, spun ca anume la Buda veche, unde mâta streche, de la solii Împaratului Rosu, lupul cel înalt, ar fi primit certa promisiune ca va deveni rege al Padurii dintre cele doua maluri, si ca anume el, va fi primit cu pretuire si onoruri la Curtea celei de a treia Rome! Tot menestrelii spun ca lupul ar fi fost de acord cu principiile de stapânire ale noului regat, în care oastea cea rosie îsi va gasi adapost pe vecie.
Dincolo de frustrari si tehnologii de aducere a lui Marian Lupu în vizorul presei moldave, vizita la Budapesta poarta în ea o importanta încarcatura geopolitica. Vizita a avut loc la scurt timp dupa ce autoritatile de la Budapesta, au sprijinit actiunile Consiliului National Secuiesc, organizatie politica din România care îsi doreste "autonomia tinutului Secuiesc, dupa modelul catalan". Daca la afirmatiile pozitive ale premierului maghiar Victor Orban la adresa Consiliului National Secuiesc se adauga declaratiile pozitive la adresa federalizarii Republicii Moldova facute de fostul reprezentant special al Uniunii Europene în Republica Moldova Kálmán Mizsei, putem afirma ca Marian Lupu ar sprijini ideile secesioniste maghiare si ca pe agenda discutiilor avute de seful legislativului moldovean au putut exista si subiecte referitoare la un viitor model federal de reglementare al conflictului transnistrean. Reamintim ca fostul oficial european, Kálmán Mizsei, a declarat ca “Republicii Moldova nu trebuie sa-i fie frica de crearea unui stat federal cu regiunea transnistreana”, de asemenea Mizsei sustine ca regiunea transnistreana ar trebui sa aiba reprezentanti în Parlamentul de la Chisinau.
Observam ca miscarile secesioniste secuiesti ca si cele transnistrene îsi gasesc un suport ideologic de origine maghiara. Pentru ca tabloul sa fie complet adaugam ca bascanul de la Comrat, Mihail Formuzal, a anuntat ca va vizita în luna octombrie, asa-numitul tinut secuiesc din România. Bascanul se va întâlni cu primarul localitatii Târgul Secuiesc si cu presedintele Consiliului Local. Recent Formuzal a amenintat ca deoarece autoritatile guvernamentale de la Chisinau ar sustine tacit unirea cu România, regiunea Gagauz Yeri ar putea iesi din componenta Republicii Moldova.
Va aduceti aminte? Cu ocazia vizitei la Moscova a premierului Vlad Filat, unii comentatori politici ne asigurau ca la Moscova se va produce tradarea intereselor nationale ale tarii, ca Moldova va fi federalizata si ca guvernul îsi va schimba cursul proeuropean. Nu s-a întâmplat nimic din toate acestea. În schimb prin rapida vizita efectuata la Budapesta, seful legislativul de la Chisinau a cazut în capcana unor pasi grabiti sau a unei lipse de întelegere a contextului politic care s-a efectuat într-un moment emotional ridicat. Emotii care au dezvaluit un sprijin tacit scenariilor politice de tip secesionist.
Miturile si legendele urbane transpun în ele de cele mai multe ori temerile si îngrijorarile cetatii, totul sub forma unor povesti pe care oamenii le folosesc pentru a confirma sau nu corectitudinea imaginii lor despre lumea politica.
Persuasiunea, fie ea si subtila, da viata povestilor urbane. Lupul din basmul nostru a crezut ca e un bun pescar si ca ar putea, cu un usor ajutor, prinde pestele cel mare. Gestul sau, venit din gelozie dar si din dorinta de a se face util Împaratului Rosu, a facut sa îsi bage coada în apa si sa acorde sprijin grabit, unor paduri vecine. Morala e simpla – unii lucreaza iar lupul se uita în oglinda. Mai are lupu coada?