29.02.2012

Victor Nichitus: Leii cei tineri

Tinerii nu plac. in primul rand pentru ca au sclipirea asta jucausa in ochi, semn ca pot. Tocmai potenta starneste invidia celor in virsta. imi sunt departe jocurile politice de la Bucuresti. Mult mai aproape imi este ceea ce se intampla in astalalta parte de parau, vorba unui experimentat jurnalist moldovean.
Victor Nichitus: Leii cei tineri

Chisinaul este acum scena pe care se dau bataliile geopolitice. Iar pe aceasta scena, desi prezent, Bucurestiul oficial nu a avut parte de un rol principal. Nu ca nu ar fi dorit. Avantajul etnic, cultural si mental detinut de autoritatile române, ar fi facut posibil ca adjudecatul rol de avocat al Moldovei în fata structurilor europene sa fi fost câstigat din start de catre cei de pe maul Dâmbovitei. Din start însa competitia diplomatica pentru a fi mai tare în parcarea de la Chisinau, s-a purtat mereu – ba ungurii au aruncat pisica moarta în curtea celor de la Bucuresti, ba polonezii le-au pus piedica. Asa ca una peste alta, cucuiele au ramas cucuie, cotele julite iar o parte dintre partituri au ramas în praful drumului!

De la însarcinatul cu afaceri al Ministerului de Externe al României, Ion Bistreanu, la ambasadorul Lazurca, istoria diplomatiei românesti de la Chisinau, cunoaste suisuri si coborâsuri. Daca profesorului iesean Enache i-au revenit plusurile stabilirii bunelor si fratestilor relatii dintre cele doua maluri de Prut, lui Balanescu îi revin minusurile caracteristice unui neavenit în diplomatie.

Ungureanu, de la Iasi, este poate unul dintre putinii care au stiut cât de importanta a fost pentru sfârsitul anilor 90, includerea Republicii Moldova în Pactul de Stabilitate. Ion Ciubuc, premierul de atunci al Republicii Moldova, îmi declara zilele trecute ca datorita migalosului gest al lui Mihai Razvan Ungureanu, Chisinaul a putut beneficia de programele initiate de Pact. Fostul premier moldovean spunea ca interesul Republicii Moldova fata de Pactul de Stabilitate era determinat, în primul rînd, de avantajele pe care acesta le oferea în scopul solutionarii problemelor stringente cu care se confrunta în acea perioada Republica Moldova, dar mai cu seama, de perspectiva clara de integrare deplina în Uniunea Europeana, pe care o deschidea tarilor din Europa de Sud-Est.

 

Potrivit lui Ciubuc dar si a unor diplomati moldoveni, problema tinea de faptul ca de mai mult timp diplomatia moldoveneasca încerca fara succes, sa obtina din partea Bruxelles-ului un semnal clar cu privire la perspectiva integrarii Republicii Moldova în Uniunea Europeana. Pactul de Stabilitate a fost vazut de catre oficialitatile moldovene ca un colac de salvare. Astfel, la Chisinau Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est este perceput mai degraba ca un Pact pentru Integrare în Uniunea Europeana.

 

Una din primele dificultati de care s-a lovit Republica Moldova imediat dupa ce si-a facut publica dorinta de a se alatura initiativei cu privire la Pactul de Stabilitate a fost de ordin conceptual. Moldova, de fapt, nu a intrat în calculele initiale ale autorilor Pactului, care concepusera ca aceasta initiativa sa cuprinda în exclusivitate zona Balcanilor Occidentali, din care fac parte tarile cele mai afectate de razboaiele si crizele din fosta Iugoslavie. România si Bulgaria au fost declarate ca tari beneficiare ale Pactului mai târziu, doar datorita rolului pe care acestea l-au jucat în timpul razboiului din Kosovo si pagubelor pe care le-au avut de suferit de pe urma lui. În aceste circumstante, demersurile Moldovei de a se asocia acestei initiative, în special în faza initiala de lansare, nici n-au fost luate în consideratie.

 

Faptul ca Moldovei nu i s-a rezervat din start un loc în Pactul de Stabilitate a îngreunat sarcina diplomatilor moldoveni. Desi, din punct de vedere geografic, istoric si cultural, Republica Moldova face parte din Europa de Sud-Est, Chisinaul a pierdut aproape un an pentru a-i convinge pe partenerii sai europeni ca, daca se dorea cu adevarat constituirea unei zone de stabilitate, pace si prosperitate în Europa de Sud-Est atunci Moldova, pe termen lung, nu putea fi rupta de aceasta regiune.

 

Mai amintim ca un alt motiv care a generat îndoieli în sânul UE a fost teama ca prin acceptarea Republicii Moldova în Pactul de Stabilitate s-ar fi creat un precedent care ar justifica si dreptul Ucrainei de a cere sa fie admisa în acest proces. A fost meritul lui Mihai Razvan Ungureanu ca a spulberat aceste temeri.

 

De asta nu cred în imputarile la adresa ex-sefului SIE, Mihai Razvan Ungureanu. Sunt voci care îi reproseaza moldoveanului de la Iasi o prea mare atasare fata de structurile create de Soros, altele voci critice fac trimitere la o prea mare loialitate a domniei sale fata de presedintele Basescu, toate aceste note critice sunt însa de acord în a spune ca noul premier este un personaj politic mai mult decât informat.

Noul premier al României stie bine ce se întâmpla la Chisinau. Cunoaste en detail si analiza facuta de catre Stratfor dar stie precis si analizele de pe teren. Daca cunoscuta agentie americana, constata ca impasul politic, teritorial si geopolitic al Republicii Moldova, va continua pâna când o putere externa nu va fi în stare sa dea piept cu Federatia Rusa, mai degraba prin "hard power", decât "soft power", analizele de pe teren vorbesc despre faptul ca startul Bucurestiul în zona a fost unul bun dar ca s-a pierdut pe drum, si asta din pricina unor falsi prieteni autohtoni dar si a amicilor polonezi sau unguri.Colac peste pupaza, la toate acestea se adaoga si interesul rus.

Avantajul etnic, cultural si mental detinut de autoritatile române pe relatia cu Republica Moldova ar fi putut fi valorificat o data în plus prin tinerea promisiunilor facute de oficialii români la Chisinau.

O sedinta comuna a guvernelor celor doua tari ar face curatenie în dulapul cu reprosuri. Reticente exista de ambele parti, dar exista si posibilitatea de a spune verde-n ochi ce te doare. Notam recent ca odata cu venirea unui iesean în fruntea guvernului de la Bucuresti, exista convingerea ca sedinta comuna a celor doua guverne va avea loc. Nu spun hop pâna ministrii moldoveni nu au trecut Prutul.

Uite de asta nu plac cei tineri. Ca îsi pot asuma responsabilitati. Si ca au o sclipirea jucausa în ochi, semn de potenta. De 20 de ani motanii cei vechi doar au vorbit. A venit un iesean tânar în fata ca sa-i spuna colegului sau ca vrea. Or tocmai vrerea asta, stârneste invidie.

Mihai Razvan Ungureanu îl stie pe Vlad Filat înca de pe timpurile când acesta era la Iasi. Si îl stie bine.