Tensionata situatie ivita pe segmentul transnistrean i-a facut pe deputatii moldoveni sa solicite o sedinta speciala a Legislativului, în care, cu usile închise vor fi abordate problemele din Transnistria si provocarile separatistilor în raport cu Chisinaul.
În acelasi timp într-un interviu acordat jurnalistului Doru Dendiu pentru portalul de stiri Romanian Global News, ministrul moldovean al apararii, Vitalie Marinuta, a declarat ca Armata Nationala este în stare sa riposteze unor eventuale atacuri venite din partea fortelor militare separatiste. Ministrul a raspuns în acest mod insistentelor întrebari ale reporterului referitoare la capacitatile de aparare ale Republicii Moldova în cazul unei ipotetice escaladari a conflictului de la Nistru. Marinuta a subliniat însa ca nu exista în prezent premise pentru începerea unor ostilitati militare la Nistru.
Declaratiile lui Marinuta au fost prompt sanctionate de catre fractiunea parlamentara a opozitiei comuniste care i-au solicitat demisia. Grupul deputatilor socialisti au înregistrat deja motiunea de cenzura privind demisia. Comunistii moldoveni au cerut excluderea lui Marinuta din lista raportorilor pe subiectul conflictului transnistrean. În Parlament urmeaza a fi audiati vicepremierul pentru Reintegrare, Eugen Carpov, ministrul de Interne, Dorin Recean, directorul Serviciului de Securitate, Mihai Balan, dar si alti oficiali responsabili de situatia din raioanele de est.
Un alt interviu vine si el sa puna pe jeratic întreaga clasa politica moldoveneasca. Directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane, Dan Dungaciu, afirma ca în schimbul integrarii europene, oficialii de la Chisinau ar trebui sa cedeze regiunea transnistreana. Dungaciu considera ca o eventuala recunoastere a independentei Transnistriei de catre Moldova si România ar avea o legatura directa cu recunoasterea provinciei Kosovo, de catre Serbia, în schimbul unei pozitii mai confortabile în angrenajul euroatlantic. „Daca sârbii au renuntat la o provincie pe care oricum nu o controlau pentru a obtine ceva mai bun în schimb, de ce n-ar face-o si R. Moldova?”, s-a întrebat Dungaciu, în interviul acordat portalului ziare.com.
Cedarea regiunii transnistrene în favoarea unei eventuale uniri a Republicii Moldova cu România ori a unei posibile integrarii europene a fost o idee care s-a vehiculat pentru prima oara în anul 2004. Directorul Institutului de Strategie Nationala din Rusia, Stanislav Belkovski, afirma într-un interviu acordat postului national de televiziune din Rusia, ca vede fireasca o eventuala unire a Republicii Moldova cu România. În opinia lui, regiunea transnistreana ar urma sa devina un stat independent, iar Gagauzia, enclava autonoma.
|
Apropourilor pe care le face în mass media domnul Dungaciu li se suprapune insistenta depusa de oficialii de la Bruxelles pentru crearea unor puncte de control al imigratiei de-a lungul râului Nistru. Aceasta doleanta a europenilor a fost anuntata pe 18 iunie de catre portalul de stiri Omega. Deputatul comunist, membru al comisiei parlamentare de cooperare UE-Moldova, Alexandru Petkov afirma pentru acest portal ca, în cadrul reuniunii Consiliului de Cooperare UE-Republica Moldova din Parlamentul European, directorul Serviciului European pentru Relatii Externe Gunnar Wiegand, a declarat ca UE va insista pe crearea de unui numar de sase puncte de control al imigratiei de-a lungul râului Nistru. „Nimeni nu are nici o îndoiala: Bruxelles-ul a dat comanda ca Moldova sa fie divizata pe Nistru", a spus deputatul comunistilor moldoveni. Autoritatile moldovenesti au explicat însa ca aceasta decizie face parte a planului de actiune privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeana dar si a unui control mai efectiv al strainilor.
Nu cred ca oficialii de la Chisinau vor da curs academicelor sugestii ale domnului Dungaciu de renuntare benevola la teritoriul de peste Nistru al Republicii Moldova. Si nici nu cred ca oficialii europeni au puterea de a dicta o decupare a hartii Republicii Moldova, asa cum afirma domnul Petkov. Observatorii politici cunosc faptul ca deputatii Parlamentului Republicii Moldova au votat în iulie 2005 legea numarul 173 cu privire la prevederile de baza ale statutului juridic special al localitatilor din stânga Nistrului. Reglementarea pasnica a acestui diferend se face conform prevederilor acestei legi care presupune în linii mari faptul ca regiunea transnistreana va reprezenta o unitate teritoriala autonoma cu competente largi în diferite domenii si va avea o legislatie regionala care nu va veni în contradictie cu Constitutia si legislatia nationala a Republicii Moldova. Desigur solutionarea definitiva a conflictului transnistrean si reintegrarea Republicii Moldova presupune retragerea militarilor, armamentului si munitiilor straine de pe teritoriul tarii si lichidarea Zonei de Securitate.
Sunt absolut sigur ca vizitele de la Bucuresti a secretarului Consiliului de Securitate al Federatiei Ruse, Nicolai Patrusev si a directorului CIA, John Brennan, au avut de a face cu mentinerea pacii pe sectorul transnistrean.
Observatiile la calm facute de catre presedintele Parlamentului de la Chisinau, Igor Corman sunt binevenite. "Trebuie sa fim calmi, sa avem o atitudine realista, un dialog permanent cu cei care participa la negocierile în formatul 5+2, misiunea OSCE, Ucraina, Federatia Rusa. Trebuie sa ne conjugam eforturile. Este în interesul tuturor sa avem liniste si stabilitate", a declarat Igor Corman la întoarcerea de la Bruxelles.
Insistenta cu care se încearca în aceste zile isterizarea societatii moldovenesti nu este benefica. Cei care fac acest lucru îsi doresc dezghetarea conflictului de pe Nistru doar pentru ca la Vilnius, statul moldav sa nu aiba nici o sansa pentru a primi un „road map” european.
|