Ordinul domnului Furmuzal era ca in capitala autonomiei din sudul Republicii Moldova sa fie prezenti cel putin cate 20 de reprezentanti ai tuturor localitatilor din regiune. Pentru asta erau alocate resurse financiare. Adica cel putin 4000 de oameni. In piata din Comrat au fost mult mai putini – daca nu eram acolo, puteam crede ca au fost mai multi. Am vazut cu ochii mei ca, nu toti gagauzii vor sa se desparta de Moldova.
La demonstratia din Sud, am avut posibilitate sa discut cu persoane din sectorul de afaceri, din mediul neguvernamental si cu jurnalisti. Am schimbat cateva cuvinte cu domnul Burgudji. Unii au spus ca ingrijorarile Chisinaului referitoare la o posibila despartire a Comratului de Moldova sunt exagerate si ca ceea ce se vede este doar inceputul unei campanii electorale pentru alegerea sefului autonomiei. Altii au afirmat ca tendintele separatiste ale domnului Furmuzal sunt reale si ca domnia sa este gata sa declare independenta regiunii. In sprijinul acestei afirmatii a venit stirea potrivit careia seful autonomiei a achitat deja suma necesara pentru a cumpara uniformele destinate celor care vor face parte din Garda Populara a Gagauz-Yeri – 10 mii de bucati.
Cei din organizatiile neguvernamentale au relatat ca aceste detasamente au sarcina de a apara ordinea publica. Un pretext fals. Datele serviciului de securitate al Ucrainei afirma ca un numar semnificativ de gagauzi lupta deja de partea separatistilor din Donbas si Lugansk. Aceasta informatie vine in sprijinul supozitiei ca, Acordul incheiat la inceputul anilor 90 intre republicile separatiste – asa numitul CSI – 2, functioneaza. Este vorba de un acord de asistenta mutuala din punct de vedere economic, politic si militar semnat intre regiunile Osetia de sud, Abhazia, Transnistria si Gagauzia. Expertii Serviciului de Informatii si cei ai MAI au confirmat ca multi luptatori gagauzi au fost in serviciul acestor regiuni separatiste.
Tendintele separatiste ale Comratului sunt vechi si cunoscute. Prin indiferenta sa, factorii politici de la Chisinau a facut posibila acutizarea acestor fenomene. Expertii in economie afirma ca in regiunea din sudul Republicii Moldova, anual in economia tenebra, circula 280 de miloane de euro. O suma suficienta pentru ca liderii locali sa incerce a isi mentine prin orice metode puterea iar pentru oponenti sa incerce a o cuceri. Iata de ce neprietenii integrarii europene a Republicii Moldova au gasit loc propice pentru a sadi semintele dezbinarii. Chiar daca situatia din regiune nu a depasit limita legii , discursurile separatiste din regiune au sansa de a depasii nivelul retoric si a se transforma in actiuni.
Odata cu venirea verii, aceste actiuni cresc in intensitate. Jurnalistii din regiune au facut trimitere la anul 2008, atunci cand statul georgian a fost atacat. Atacul fortelor militare ruse a avut loc in luna august atunci cand factori decizionali se aflau in concediu si nu tineau mana pe pulsul evenimentelor.
Iata de ce atentionarile facute de domnul Saakasvili merita a fi luate in seama. Autoritatile moldovene ar trebui sa creeze o celula de administrare a posibilelor situatii exceptionale. Dincolo din reprezentantii formatiunilor politice din Coalitia Pro-Europeana este firesc ca din viitorul organism sa faca parte reprezentanti ai Procuraturii Generale, MAI si SIS. Aceste institutii au posibilitatea ca impreuna sa demonstreze ca pot opri toate actiunile indreptate impotriva sigurantei nationale a statului moldav. Ar fi semn ca aceste institutii se plaseaza in afara oricarei forme de competitie politica si se afla doar la straja tarii.
Cresterea ratei de finantare a proiectelor din regiunea gagauza ar putea spori popularitatea Uniunii Europene in Sudul Moldovei. Pana la urma si gagauzii cred in vechea zicala romaneasca – frate, frate dar branza-i pe bani.