Maturizarea acestei relatii a venit abia în acest an si este datorata vizitei la Bucuresti a premierului Iurie Leanca unde împreuna cu omologul sau Victor Ponta au convenit sa duca la bun sfârsit proiectele aflate în derulare dar si sa aplice bilateralei, formule pargamatice de cooperare. Vizita la Chisinau a presedintelui Traian Basescu vine sa confirme ca guvernul de la Bucuresti îsi doreste ca din toate proiectele aflate în desfasurare, cel putin trei sa aibe un rezultat concret.
1.Gazoductul Iasi - Ungheni.
2.Linia de înalta tensiune Falciu - Gotesti.
3.Podul peste Prut Falciu - Leca.
2.Linia de înalta tensiune Falciu - Gotesti.
3.Podul peste Prut Falciu - Leca.
Primele doua puncte se refera la independenta energetica, independenta care va adauga o reala suveranitate statului moldovean. Cel de al treilea se refera la comuniunea sufleteasca si frateasca dintre cele doua state care vorbesc aceeasi limba. Desi cei doi presedinti au vorbit presei despre o rezolvarea amiabila a diferendului din jurul frecventei postului de televiziune TVR, postul national al statului român, pe marginea acestui subiect, ramân a fi pesimist.
La Chisinau, presedintele Basescu s-a comportat ca un presedinte jucator, atât prin seria impresionanta de interviuri si declaratii, cât si prin implicarea domniei sale pe subiecte în care nu are nici cele mai mici atributii, cu atât mai putin posibilitatea de a mai influenta decisiv pe cei din Palatul Victoria. Nu stiu daca locuitorii Republicii Moldova si comentatorii politicii de pe Bâc, vor întelege care este diferenta dintre vorba si fapta ori se vor lasa înca odata cuceriti de sarmul basescian. Dincolo de tema Vilnius, de plasarea pe orizont a unei ipoteticei aderari a Moldovei la Uniunea Europeana, presedintele Basescu a jucat mai mult pe terenul adjudecat deja de premierul român Victor Ponta.
Atitudinea pe care o are seful guvernului de la Bucuresti, Victor Ponta, fata de problemele cu care se confrunta Republica Moldova, a fost preluata de seful statului român. Dincolo însa de o simtita concurenta politica existenta între Palatul Cotroceni si Palatul Victoria, pare a exista un numitor comun în ceea ce priveste câteva puncte de pe agenda Republica Moldova. Aceasta vaga sinergie ma face sa cred ca cele trei proiecte comune româno-moldave, afisate mai sus, au toate sanse concrete spre a fi îndeplinite.
Daca nu ar exista sustinerea financiara a premierului român Victor Ponta, promisiunile facute la Chisinau de Basescu pot ramâne fara acoperire. Confirmarea numitorului comun existent între cele doua palate - Cotroceni si Victoria în ceea ce priveste Republica Moldova o fac declaratiile lui Ponta din 17 iulie. Desi premierul Ponta nu a ratat ocazia de a-i arata lui Basescu unde se afla cheia de la sacul cu bani el a cerut cabinetului de ministri sa-i sustina initiativele. "Este bine sa fii presedinte si generos pe banii altora”, a spus Ponta cerând totodata ministrilor sa sprijine toate proiectele convenite cu Republica Moldova, scrie agentia Mediafax.
Cert este ca împreuna cu principalul locatar al Palatului Victoria, presedintele român a înteles ca vremea vorbelor a trecut. Cu ajutorul si sustinerea popularilor europeni, care au majoritatea în Parlamentul European si în Consiliul European, si care sunt garanti ai concretei perspective europene a Republicii Moldova, peste râul Prut va mai fi construit un pod. Unul si nu doua.
Este vorba de constructia podului Falciu - Leca despre care s-a discutat si la prima sedinta a guvernelor celor doua state care a avut loc sub auspiciile lui Vlad Filat si Mihai Razvan Ungureanu, la Iasi. Se pare ca studiul de fezabilitate este mai avansat iar posibilitatile financiare pe care le poate obtine România si Republica Moldova din partea UE prin Consiliul European (dominat asa cum stim de popularii europeni la care PLDM dar si PDL-ul românesc sunt afiliati) sunt mai reale pentru constructia unui singur pod.
Despre o rezolvarea rapida si amiabila a cazului TVR în Republica Moldova nu poate fi vorba. Discutia va fi una care va atinge interesele politico-financiare ale unei formatiuni politice din arcul aliantei de guvernamânt de la Chisinau. O discutie pe marginea acestei chestiuni va trezi vechi si durute rani. Se pare ca partea româna nu doreste a turna gaz peste focul ambitiilor politice de la Chisinau, asa ca în timpul apropiat convorbiri la aceasta tema.nu vor avea loc.
Ca unul care beneficiaza din plin de rapoartele institutelor de inteligenta, presedintele român este un cunoscator al dedesubturilor politice de la Chisinau. Domnia sa nu a ezitat sa vorbeasca si despre riscul cel mai mare la adresa statului moldovean. La întâlnirea pe care a avut-o cu societatea civila din Republica Moldova, Basescu a spus ca exista riscul ca justitia moldoveneasca sa fie pusa sub controlul politic. Domnia sa a adaugat ca “o justitie corupta este si mai periculoasa decât o justitie aflata sub control politic”. Sugestivul semnal de alarma tras de Traian Basescu a avut un destinatar concret. Fara a arata cu degetul, presedintele român a trimis o sageata care si-a atins tinta. O sageata care prin ricoseu ajunge si în cabinetele social-democratilor români si moldoveni.
Asadar un gazoduct, o linie de înalta tensiune, un pod si o atentionarea concreta. Par a fi promisiuni realizabile.
La rândul ei, majoritate parlamentara de la Chisinau va trebui sa îsi asume declaratiile politice facute de presedintele Timofti si în sesiunea de toamna-iarna sa sustina politic si financiar toate cele trei proiecte. Iar aici rolul fractiunii liberal democrate, cea mai numeroasa din coalitia pro-europeana, este unul hotarâtor.