Preluata de catre institutiile mass-media din Republica Moldova, presupunerea lansata de catre consilierul municipal Victor Gurau referitoare la faptul ca Banca de Economii ar avea dificultati, capata valente veridice si se transforma brusc într-o isterie mediatica. Invadat de materiale jurnalistice dedicate acestui subiect, spatiul public moldav devine obositor, semn ca dupa lentoarea iernii, mâtele jurnalistice s-au excitat si au simtit mirosul prazii.
Colac peste pupaza, un portal de stiri lansa stirea precum ca banca ar scoate din circuit bancomatele pe care le detine. Si ca agitatia sa fie completa, Liga Apararii Drepturilor Consumatorilor condamna lipsa de actiuni din partea autoritatilor centrale pe cazul tranzactiilor dubioase în jurul Bancii de Economii si lanseaza pentru cetateni, linia fierbinte pentru consultanta juridica dedicata persoanelor care considera ca le-au fost lezate drepturile în relatiile lor cu institutiile financiare.
Într-o emisiune televizata, guvernatorul Bancii Nationale a Republicii Moldova, Dorin Dragutanu, vine sa ne asigure ca banca se afla într-o situatie stabila si ca deponentii nu au motive sa se îngrijoreze. „Daca e sa vorbim despre lichiditati, Banca de Economii are active lichide, care usor pot fi transformate în mijloace banesti. Este vorba de 3,3 miliarde de lei. Indicele de lichiditate este de peste 49% - asta înseamna cu 60% mai mare decât media pe sistem si de 1,5 ori mai mare decât minimul de 20%. Banca este lichida, banca sta pe un sac de bani si probleme în onorarea obligatiilor nu sunt”, a spus guvernatorul.
Dragutanu, pune punctul pe i si subliniaza faptul ca forfota pe marginea acestui subiect a fost creata de presa si ca societatea asista la un atac mediatic îndreptat asupra cestei banci. „Mediatizarea acestui subiect trebuie sa se faca într-un mod responsabil. Ceea ce se întâmpla în unele organe mass-media poate fi catalogat cu titlul de „terorism financiar”.
Nemultumiti de faptul ca deputatul Ana Gutu a propus ca scolile cu predare în limba rusa sa se autofinanteze, reprezentantii Ligii Tineretului Rus au solicitat demisia acesteia. Protestatarii au desfasurat în fata sediului Partidului Liberal mesajul: „Fascismul nu va trece în Republica Moldova” si l-au scandat pret de o jumatate de ora. Unul din protestatari a afirmat ca „Ana Gutu se camufleaza cu valorile democratice si alimenteaza ura dintre etniile din Republica Moldova. Noi suntem o tara multietnica: cu moldoveni, rusi, bulgari, ucraineni, etc. Scopul nostru concret este ca Ana Gutu sa renunte la mandatul de deputat si sa nu ne mai faca de rusine tara. Gutu „davai dosvedania”!”.
Saptamâna trecuta, deputatul liberal a anuntat ca ar fi fost amenintata cu moartea pentru ca ar fi criticat minoritatile etnice. Într-o postare pe blogul personal, Ana Gutu noteaza: „am primit ieri un mesaj de amenintare cu moartea, în limba rusa, gen: daca mai zic ceva despre minoritatile din RM – îti ridicam mandatul, te bagam la puscarie si acolo te vei sinucide dracului …” Ana Gutu nu s-a lasat intimidata si a criticat dur minoritatile ruse pe motiv ca refuza sa se integreze în societate.
Într-o declaratie pentru publicatia “Adevarul”, deputatul liberal afirma ca de fapt, a încercat sa spuna ca aceste etniile minoritare ar trebui sa-si revada atitudinea. „A fost o remarca la adresa Ministerului Educatiei, care nu are o viziune foarte clara asupra acestui subiect. Care este strategia ministerului? Ea nu exista, pentru ca ne temem sa vorbim despre acest subiect. La urma urmei, sa citeasca rezolutiile APCE care spun ca minoritatile sunt obligate sa se integreze în societatile ce le-au primit“, sustine Ana Gutu.
În schimb, presedintele Congresului Comunitatilor Rusesti din Moldova, care sustina ca Ana Gutu nu stie ce se întâmpla în alte tari. „Societatea trebuie linistita, iar ceea ce face Ana Gutu, din contra, o tulbura. Cred ca societatea civila ar trebui sa reactioneze prompt la astfel de declaratii nationaliste, or, asta ar putea duce la un razboi civil. Tinând cont de situatia în care s-au pomenit oamenii, unii vor apasa pe tragaci fara sa se gândeasca“, a spus Valeri Klimenko pentru „Adevarul”.
Dincolo de a câstiga puncte electorale, propunerea ca scolile cu predare în limba rusa sa nu mai beneficieze de suportul financiar al statului vine de fapt sa reaprinda tensiunile etnice din societate.
Cele doua subiecte de presa vin sa schimbe atentia opiniei publice de la principalul eveniment al anului – vânatoarea din Padurea Domneasca si modul în care au reactionat institutiile statului în aceasta critica situatie. Modalitatea de comportament a acestor institutii este analizata de catre comisia parlamentara. Proportiile mult prea mari pe care le capata aceste subiecte de presa, vin a demonstra ca de fapt, într-un mod voit, se încearca abaterea atentiei publicului si a jurnalistilor de la rezultatele pe care comisia parlamentara le va prezenta Parlamentului în aceasta saptamâna.
În aceiasi cheie se înscrie declaratia liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, prin care a spus ca va sustine cu o singura conditie proiectul deputatilor liberal-democrati privind numirea prin concurs a procurorului general. "Îl sustin, dar cu o conditie. Totul sa fie de la zero. Sa fie alesi prin concurs si premierul, si presedintele Parlamentului, si prim-vicepresedintele Parlamentului. Asa nu este corect. Corect ar fi sa discutam la masa consiliului AIE. Sa nu facem PR ieftin. Ministrul de Interne prin concurs a trecut? Seful vamii, seful de la FISC, seful de la Agentia pentru achizitii tot prin concurs?", a declarat Mihai Ghimpu.
Cine este cel care are interesul ca atentia publicului sa fie dirijata catre alte subiecte de presa? Cine este cel care va fi afectat de rezultatele anchetei comisiei parlamentare de investigare a modului de comportament al institutiilor statului în cazul vânatorii din Rezervatia Naturala Padurea Domneasca? Cine este cel care are resursele mediatice si puterea de a schimba evenimentele aflate în desfasurare? Cine poate provoca evenimente de presa care sa schimbe agenda de lucru a jurnalistilor si oglinda zilei? Cine este cel care stie sa interpreteze atât de tendentios realitatea moldoveneasca? Cine cunoaste atât de bine regulile dezinformarii si ale diversiunii psihologice?
Dictionarul enciclopedic al limbii române defineste dezinformarea ca fiind ansamblul procedeelor dialectice puse în joc în mod intentionat pentru a reusi manipularea perfida a persoanelor, a grupurilor ori a întregii societati. Este o forma de agresiune care cauta sa treaca neobservata. Se înscrie în rândul actiunilor psihologice de subversiune. Diversiunea este definita ca fiind încercarea de a schimba cursul unei actiuni, de a abate (prin crearea unor false probleme) intentiile, gândurile sau planurile cuiva.
Artistul diversiunilor mediatice moldovenesti - marele mogul.