Victor Ciobanu: Procentul de aur

Voi încerca sa explic acest paradox cu referinta la date statistice oficiale.

În luna noiembrie 2011 câstigul salarial mediu nominal brut a fost de 3231,0 lei, ne comunica BNS. Desigur, salariul mediu sub 300$, este unul foarte mic.

Dar mai interesant este faptul ca salariati (care primesc salariu) sunt putin peste 500 mii si acest numar este în continua scadere.

Numarul mediu, lunar al salariatilor dupa Activitati economice, Sector economic, Indicator si Ani
	Numarul mediu al salariatilor care au primit salarii
	2004	2005	2006	2007	2008	2009	2010
0 Activitati economice – total
Total pe economie	594 642	590 008	572 554	568 752	568 644	536 192	528 358

Sursa: BNS

Asta înseamna, ca doar 1 din 6 moldoveni are venituri salariale.

În consecinta, venitul mediu per capita trebuie sa fie si mai mic. Fapt confirmat de urmatorul indicator.

Biroul National de Statistica informeaza ca în trim.II 2011 veniturile disponibile lunare au constituit 1 440,6 lei.

Daca le comparam cu marimea minimului de existenta, care a constituit în medie pe o persoana 1502,8 lei, constatam ca veniturile acopera doar în masura de 95,9% necesarul minim de existenta (acest indicator constituind 91,2% îm trim.I al anului 2011).

În concluzie: „moldoveanul mediu” traieste sub limita existentei, adica subzista.

Totusi acesti indicatori (ca si alti indicatori medii) sunt gen «temperatura medie pe spital». Adica, nu ne ajuta aproape la nimic, daca am vrea sa analizam paradoxul de mai sus sau cum traiesc în realitate oamenii.

Pentru a întelege fenomenul, este mai productiv sa analizam structura/categoriile populatiei în functie de venituri. În acest scom vom folosi rezultatele BOP din mai (si noiembrie) 2011.

În baza datelor am facut o clasificare pe categorii.

(Raspuns la întrebarea: Cum apreciati veniturile actuale ale familiei Dvs.?)

1. Absolut saraci (Nu ne ajung nici pentru strictul necesar) – 34% (34%).
2. Foarte saraci (Ne ajung numai pentru strictul necesar) – 40% (41%).
3. Relativ saraci (Ne ajung pentru un trai decent, dar nu ne permitem cumpararea unor bunuri mai scumpe) – 19% (17%).
4.  Clasa medie (Reusim sa cumparam si unele bunuri mai scumpe, dar cu restrângeri în alte domenii) – 4% (7%).
5. Bogati (Reusim sa avem tot ce ne trebuie, fara sa ne limitam la ceva) – 1% (1%).

Mai multi experti (inclusiv clasificarea BOP) considera categoriile 1 si 2 drept saraci (cca 75%), iar categoriile 3, 4 si 5 drept nesaraci (25%).

Sursa: BOP, noiembrie 2011

Aceasta dihotomie pare sa fie totusi prea simplista.

Din aceasta clasificare ar rezulta ca, clasa medie constituie cca 24% (prin exclusderea 1% de bogati).

În clasificarea facuta mai sus categoria 3 (relativ saraci) am atribuit-o totusi grupului de saraci.

Pentru ca oamenii care nu-si pot permite bunuri mai scumpe (de ex. automobile, electrocasnice, vacante peste hotare, studiile copiilor etc., care sunt markere relevante pentru categoria 4 clasa medie) nu pot fi atribuiti grupului clasa medie.

De aceea, mult mai realista este ipoteza: clasa medie în RM constituie doar cca 7%.

Aceasta clasificare se confirma si prin studiul Asociatiei sociologilor si demografilor din ianuarie 2012. Aici vedem 2% bogati si aceiasi 7% clasa medie.

Autosituarea în ierarhia sociala Stratificare sociala: grupul social
Din grupul/stratul social superior (oameni foarte bogati sau grupul oligarhic)	0,5%
Din grupul/stratul social înalt (oameni bogati, care au tot ce le trebuie, fara restrictii de consum)	1,5%
Din grupul/stratul social mediu (oameni înstariti, care nu-si permit procurarea lucrurilor luxoase sau primul strat al grupului mediu)	7,2%
Din grupul/stratul social mai aproape de mediu (oameni nu prea înstariti, nevoiti sa faca economii sau al doilea strat al grupului mediu)	27,0%
Din grupul/stratul social scazut (oameni prost asigurati, care se afla la limita saraciei sau grupul social de jos)	47,6%
Din grupul/stratul social foarte scazut ( oameni saraci, care permanent duc lipsa celor necesare sau grupul social cel mai de jos)	16,2%

Sursa: VOX POPULI, ianuarie 2012

Faptul, ca ASD mai considera înca 27%  (corespunde cu 17%-19% în BOP) drept strat aproape de mediu, este probabil doar o reproducere a clasificarii BOP si un tipar pur metodologic.

Sociologic vorbund, oamenii nu prea înstariti, nevoiti sa faca economii (sau care nu pot cumpara bunuri mai scumpe) – nu pot fi considerati si nu sunt clasa medie.

Ei sunt stratul de sus al grupului saraci, care eventual ar putea trece în categoria urmatoare. 

Totusi, cea mai interesanta, dar si stabila este categoria de bogati, care ramâne absolut neschimbata din 1998 (de când se fac cercetarile BOP).

Sursa: BOP, noiembrie 2011

Liniuta albastra din graficul de mai sus ne spune urmatoarele:

În Moldova, spre deosebire de alte tari, unde numarul milionarilor/miliardarilor creste, acesta este unul absolut stabil.

Cca 30 000 de moldoveni (sau vreo 7 000 de familii) sunt bine merci (pot cumpara orice).

Ei sunt Procentul de Aur.

Linia orange reprezinta clasa medie, care a crescut putin, atingând 7-8% din populatie.

Liniile verde, galben si rosu reprezinta 3 straturi ale grupului saraci (peste 90%).

Si daca linia rosie (absolut saraci) scade în 1998-2005, aceasta scadere se compenseaza prin cresterile respective ale celorlalte 2 straturi de saraci (galben si verde).

Iar dupa 2005 trendurile se stabilizeaza.

Indiferent de faptul, cum vom considera grupul de saraci (cca 75% conform BOP) sau cca 90% conform clasificarii de mai sus, oricum cifra saracilor depaseste de câteva ori datele oficiale privind reducerea saraciei.

Sa comparam cu datele oficiale:

În 2006, în Republica Moldova aproximativ 1 milion de oameni (30,2% – corespunde cu linia rosie) se aflau în saracie absoluta ($2,15 PPP/zi) – fapt  care a plasat tara drept cea mai saraca tara din Europa si cu o situatie putin mai buna decât cele 40 de state cele mai sarace din lume. În comparatie, în acelasi an, nivelul saraciei absolute în tarile având economie planificata în trecut (precum Croatia sau Macedonia) nu a depasit  2%.

Totodata circa 50% (cca 70% = liniile galben+rosu) traiau cu $4,3 PPP/zi. 

Desigur, datele oficiale reprezinta masurarile  veniturilor, iar noi ne-am bazat pe cercetarea perceptiilor (saracia subiectiva). Totusi decalajul este unul extrem de mare, ce ne face sa credem ca mai degraba datele oficiale sunt prea optimiste decât datele prezentate – prea pesimiste. 

Oricum, sper sa fie utile pentru cei care îsi mai pun întrebarea: ce fel de stat construim – social sau oligarhic.

Nota:

Masurarea  saraciei: în general, analiza efectuata de catre sau pentru institutii internationale straine în Moldova foloseste pentru masurarea saraciei absolute  venitul sau consumul pe zi. Suma de doi dolari pe zi (sau, mai exact, $2,15 este suma relevanta pentru tarile din Europa de Est si tarile din Asia Centrala, reflectând un nivel mai scump de trai în regiunile cu clima rece) este folosita pentru a masura saracia absoluta. Un nivel mai înalt al saraciei ($4.30 pe zi) este folosit ca un prag de identificare a gospodariilor casnice care nu sufera o lipsa totala materiala, dar care sunt vulnerabile fata de saracie (Banca Mondiala 2005). Banca Mondiala foloseste un alt instrument de delimitare: suma de bani necesara pentru a asigura 2 100 kcal pe zi (nivelul extrem al saraciei) bazat pe un cos de produse alimentare, în timp ce pentru un nivel normal de saracie sunt incluse si bunuri nealimentare, dar din care sunt excluse bunurile de lunga durata,  cheltuieli referitoare la locuinta si utilitati.

Numarul mare si diversitatea indicatorilor saraciei pun anumite dubii în timp ce expertii ne avertizeaza ca masurarile date pot crea anumite probleme conceptuale si de calcul.

 Organizatiile nationale din Moldova (precum Directia  Monitorizare a Politicilor în domeniul  Saracie  din cadrul Ministerului Economiei si Comertului) folosesc termenul „limita saraciei” definita ca 50% din „standardul minim de consum” suficient pentru a asigura consumul a 2 500 kkal/zi pentru o persoana. Desi unii cred, ca nu se poate de trait normal sub minimul de existenta, noi de fapt îl mai împartim la 2 si o numim limita absoluta  (limita absoluta a saraciei – 353.87 MDL, iar limita extrema a saraciei  – 278.52 MDL  – în 2005). Ei, iata vedeti ca moldovenii sunt ingeniosi – mai au înca o limita sub limita absoluta!.  Daca mai inventeaza una – limita superextrema de 5 lei pe zi, am putea deveni chiar o tara fara saracie.

SURSA: Blogul lui Victor Ciobanu