Demantelarea, distrugerea (fie si din nestiinta sau neglijenta) a acestor repere inerente unei democratii, diminueaza semnificativ credibilitatea unei guvernari, iar încercarea responsabililor de a se deroba, de a se eschiva de la responsabilitatile pe care le au conform legii, catalizeaza anumite procese, prezente în societate.
Solipsismul sau autismul politic, incapacitatea cronica, a unor actori determinanti în actul guvernarii, de a percepe corect si în termen „temperatura medie” a societatii, nu este altceva decât un act politic suicidar.
Politica nu este, nu a fost si nu va fi niciodata, o materie numai buna pentru netezit iepurasii, este o lupta, un razboi continuu, iar razboaiele le poarta de obicei politicienii, precum bine spunea omul politic francez, Georges Clemenceau: „Razboiul e prea important, ca sa fie lasat pe seama generalilor”.
Nu stiu de ce, însa recenta daravela rusinoasa si scandaloasa, legata de vânatoarea din Padurea Domneasca, desfasurata în Post, în ajunul Craciunului, urmata de tot tacâmul politic, mediatic si, „pe alocuri”, juridic, mi-a amintit de filmul românesc din 2007 „TICALOSII”, o ecranizare superba a romanului lui Dinu Sararu „Ciocoii noi cu bodyguard”, film care ar fi bine sa-l vada toti cei cu inima tare.
Similitudinile sunt izbitoare, chiar daca distributia în „filmul” nostru este putin alta, scopurile sunt aceleasi.
În ultimele saptamâni s-a gresit mult, nepermis de mult, iar cetateanul nostru asteapta raspunsuri, actiuni si rezultate.
Sa ne grabim…