Da, este adevarat, în timp ce fugeau cu sacul de cartofi, acestia au fost surprinsi de proprietarul cartofilor si, citez din decizia CSJ: „urmarind scopul de a retine bunul sustras, l-au atacat si i-au aplicat lui Nita N. lovituri cu pumnii si picioarele, peste diferite parti ale corpului, cauzându-i leziuni corporale usoare”, fapt care le-a permis celor care au instrumentat cazul, sa-l încadreze în prevederile art. 188, Cod penal si anume – tâlharia.
Mai departe povestea este de-a dreptul deconcertanta, înfioratoare. În 2003, femeia este condamnata în lipsa acesteia, întrucât era plecata la munca peste hotare. Fiind în cautare internationala, în 2009 este retinuta în or. Moscova, Federatia Rusa. La momentul retinerii si extradarii în Republica Moldova pentru executarea pedepsei, era mama a trei copii minori, dintre care ultimul avea trait pe pamânt — doar o luna de zile! Dupa luarea copilului de la sânul mamei si transmiterea minorilor la un centru de plasament din Federatia Rusa, în opinia justitiarilor, echitatea sociala a fost restabilita?! Apropo, unul din condamnati a decedat deja în închisoare, iar femeia despre care vorbim, îsi ispaseste pedeapsa de aproape trei ani.
Conform alin. (2) al art. 61 din Codul Penal, citez:
„Pedeapsa are drept scop restabilirea echitatii sociale, corectarea condamnatului, precum si prevenirea savârsirii de noi infractiuni atât din partea condamnatilor, cât si a altor persoane. Executarea pedepsei nu trebuie sa cauzeze suferinte fizice si nici sa înjoseasca demnitatea persoanei condamnate.”
În acelasi timp pedeapsa trebuie sa fie proportionala infractiunii comise, respectiv cu cât infractiunea este mai grava, cu atât pedeapsa este mai severa.
Ce avem în speta aceasta: un sac de cartofi, care a fost evaluat la 140 de lei si leziuni corporale usoare, care astazi sunt reglementate doar de Codul Contraventional al Republicii Moldova, care la art. 78, prevede o amenda maxima de 1500 lei sau arest contraventional de pâna la 15 zile.
Eu nu diminuez, în nici un fel dimensiunea supliciilor morale si fizice care au fost suportate de victima, în acelasi timp nu justific în nici un fel actiunile infractorilor, dar încerc sa probez inechitatea si disfunctionalitatea mecanismelor de coercitie a statului, prezente în legislatia Republicii Moldova, dar si (in)capacitatea justitiei de a reactiona corect si în spiritul, nu doar a legii, ci si a dreptatii si echitatii sociale, or pe lânga aplicarea legii, judecatorul trebuie sa faca dreptate si sa restabileasca echitatea sociala.
Tot Republica Moldova, aceleasi legi, dar cu totul alte abordari: în aprilie 2010 controversatul om de afaceri Adrian Nichifor l-a împuscat mortal, cu o arma de tip Kalasnikov, pe Iurie Pârlici, fratele comisarului de politie din Nisporeni.Adrian Nichifor a venit la discoteca din satul natal Grozesti, r-nul Nisporeni, a dansat, s-a distrat, iar la un moment dat, acesta a adus din masina o arma de tip Kalasnikov si a început sa traga, la întâmplare. Iurie Pârlici, încercând sa-l potoleasca, i-a solicitat sa se opreasca, moment în care Nichifor l-a împuscat cu 5 gloante în piept, dintre care unul l-a nimerit în inima, Pârlici a decedat pe loc, asa sustin martorii, care erau în discoteca, în acea seara.
Pentru crima comisa cu sânge rece, în vazul lumii (a zeci de tineri, multi dintre care erau practic copii) acesta risca pâna la 25 de ani de puscarie, dar prima instanta i-a aplicat o pedeapsa de 17 ani, iar Curtea de Apel a reîncadrat infractiunea si a redus pedeapsa pâna la 5 ani privatiune de libertate, iar avocatii lui A. Nichifor au cerut la Curtea Suprema de Justitie achitarea acestuia, adica declararea lui nevinovat, fapt care nu este exclus, pentru ca în Republica Moldova ramurile puterii de stat sunt separate, iar justitia este independenta, iar judecatorii sunt liberi sa decida când este legitima aparare, omor din imprudenta sau cu premeditare.
În ultimi 2 ani, am primit în audienta, în Chisinau si în raioane, sute de oameni disperati, la limita deznadejdii, care mi-au prezentat decizii de judecata vadit ilegale, unele dintre care rusinoase, impardonabile; oamenii vin crezând ca noi, deputatii, vom putea într-un fel sau altul influenta o decizie de judecata sau chiar vom putea atrage la raspundere judecatorii, care au emis sau adoptat asemenea ilegalitati.
Acum ma conving, odata în plus, de justetea pozitiei Partidului Liberal, în aceasta problema, atunci când am declarat, în persoana presedintelui Mihai Ghimpu, ca sistemul justitiei, având o paloare cadaverica, va putea fi reformat din temelie si performat doar în cadrul adoptarii unei noi Constitutii, când mecanismele actuale, inclusiv cele institutionale, probându-si suficient zadarnicia, vor putea fi schimbate, iar magistratii (multi dintre care îmbatrâniti în rele) responsabilizati, iar imunitatea judecatorilor, limitele careia sunt astazi stabilite în Constitutie, va fi reconsiderata substantial.
Oricum, putem declara cu certitudine ca în perioada de guvernarea a AIE, Consiliul Superior al Magistraturii a fost mult mai productiv, iar cifrele ne vorbesc de la sine:
2007 — 12 proceduri disciplinare intentate de catre membrii CSM în privinta a 13 judecatori
2008 — 15 proceduri disciplinare în privinta a 17 de judecatori
2009 — 25 proceduri disciplinare în privinta a 27 de judecatori
2010 (februarie–decembrie) — 52 proceduri disciplinare în privinta a 39 judecatori;
sa vedem cum va arata tabloul anului 2011.
SURSA: Blogul lui Valeriu Munteanu