S-a vorbit mult in ultima perioada despre aceasta metoda declarat extrem de democratica, de desemnare a celor mai buni dintre cei mai buni. Initiativa acesteia a fost insusita in prima faza de catre prim-vicepresedintele PD, Plahotniuc, dupa care a fost anuntata recent drept un fapt de catre presedintele PD, Lupu. E drept ca Oazu Nantoi, de exemplu, fost deputat democrat, lansase ideea necesitatii adoptarii alegerilor interne dupa modelul Aliantei Crestin-Liberale din Romania, care tocmai il desemnase drept prezindentiabil pe primarul Sibiului, Klaus Iohannis.
Dar ce pesupune acest mecanism, care, in teorie, pare simplu? Mai intai de toate, este necesar ca structurile de conducere sa decida ca metoda de plasare a membrilor de partid pe liste sa fie alegerile primare, in pofida metodei uzuale de desemnare in cadrul sedintelor interne semi-secrete (sau in orice caz discrete), sau in cadrul unor congrese ale unor delegati din filiale. Apoi se introduce un regulament, tot la nivelul conducerii centrale, eventual in urma consultarilor cu filialele. Membrii filialelor voteaza pentru candidatii inscrisi. Dar nu toti membrii voteaza, probabil, pentru ca statutele partidelor prevad existenta mai multor categorii de membri: simpatizanti, simpli/ordinari, cu/fara drept de vot, cotizanti, de onoare etc.
In practica, insa, pentru ca la noi nu se voteaza uninominal la parlamentare, se poate organiza un scrutin electoral intern centralizat, adica toti membrii partidului din toate filialele sa voteze, ca la un concurs de frumusete, niste indivizi/individe. Acestia/acestea ar urma sa se regaseasca pe lista in ordinea voturilor primite de la toti membrii cu drept de vot care au si votat. Tot mecanismul asta reprezinta, pe buna dreptate, un exemplu de functionare a democratiei ”de jos in sus”.
Care ar fi urmarile, insa? In primul rand, alegerile primare, ca orice alte alegeri, pot fi fraudate. Vom intelege ca acest lucru s-a intamplat, daca la capatul scrutinului vom vedea pe lista PD aceleasi nume pe care le-am vazut si data trecuta si care se regasesc acum in Parlament si in Guvern. Pe de alta parte, bazandu-ne pe caracterul mai degraba obedient al celor mai multi membri de partid, n-ar trebui sa ne miram daca actualii responsabili zonali la nivel de partid (aceeasi sefi de institutii pe care ii vedem la TV) vor fi votati pe bune de catre colegii si subordonatii lor partizani, beneficiind de ”aura” notorietatii. Este, totusi, greu sa nu-l votezi pe un coleg pe care-l vezi zilnic la TV subordonate unor lideri politici si colegi, creandu-ti impresia ca el/ea chiar face ceva pentru propria ta bunastare.
Mai mult, acestia din urma detin controlul resurselor, de care tu, ca cetatean ai nevoie. In asemenea conditii, ma tem ca niste candidati feti-frumosi si candidate elene-cosanzene, care au stat ascunsi/se pana acum, fiind prea cinstiti, destepti si altruisti pentru dura competitie de partid, nu vor avea mari sanse. Asta daca ei/ele exista cu adevarat. Si mai ales daca votul se va da tot deschis in plen, precum bine stim ca le place partidelor noastre, cu o singura exceptie pana acum. In plus, seamana a forma fara fond sa apari cu o luna inainte de demararea campaniei electorale publice cu un mecanism extrem de democratic, dupa ce ani de zile i-ai obisnuit pe propriii colegi/subalterni cu obedienta si subordonarea emotionala.
Totusi, eu ma declar optimist, pentru ca gheata a fost sparta. In fond, cineva de undeva tot trebuie sa inceapa. Iar daca in viitorul apropiat, pe parcursul acestei luni, celelalte partide din coalitie isi vor anunta si ele intentia de adoptare a alegerilor primare, inseamna ca politica noastra evolueaza. Chiar daca in prima faza alegerile interne vor fi fraudate, noi tot ar trebui sa le incurajam, de dragul democratiei si a participarii civice a membrilor de partid si nu numai.
Pana la urma, alegerile parlamentare/prezidentiale/locale tot furate au fost la inceputurile democratiei, cand nu stia nimeni ce sa faca mai bine cu ea. Ba unii chiar si mai recent, in aprilie 2009 le-au furat. Asadar, manusa a fost aruncata, iar membrii de partide trebuie sa profite de sansa care le-a fost acordata. Acum nu vor mai avea voie sa se planga de dictatura, autoritarianism, lipsa de transparenta sau de ”cumatrism”. Acum ei au sansa sa se faca auziti.
