Tudor Cojocariu: Aderarea la Uniunea Europeana, dezideratul suprem al Republicii Moldova

Reporter: Tudor, cum ai descrie situatia actuala din Republica Moldova?

Tudor Cojocariu: Mi se pare ca, în general, situatia este stabila, în sensul ca drumul este cel bun, chiar daca fenomenele pe care le observam în prezent sunt unele care pot fi calificate drept intrigi marunte si lupte pentru putere si tot ce înseamna resurse în Republica Moldova. Drumul este cel bun, mai ales ca si în opinia societatii integrarea europeana este un deziderat suprem, nu exista alte obiective majore care sa reuneasca cetatenii statului mai mult decât o face dorinta de a adera la Uniunea Europeana. Mai ramâne, practic, „fericirea absoluta” ca oamenii sa îsi doreasca si aderarea la NATO, ceea ce este mult mai greu, dar si explicabil, într-o oarecare masura. Ceea ce observam este faptul ca toate partidele din Republica Moldova, cu exceptia unora marginale, care sunt, în general sovine si rusesti, au adoptat un discurs pro-european. Tinând cont de cele mentionate, pot spune ca directia este una buna. În acelasi timp, pe plan demografic, observam ca oamenii cu studiile cele mai bune si aflati la o vârsta productiva sunt plecati în strainatate, aduc bani în tara, prin diverse metode, legale si ilegale, deschid afaceri, sustinând în acest mod economia Republicii Moldova. Acestia nu dispar nicaieri si nu mai trebuie sa consideram ca daca un ceatatean pleaca din tara înseamna ca el a disparut pentru totdeauna din viata comunitatii de unde a plecat.

Ar mai fi de mentionat tinerii, deschiderea pe care acestia o au si experienta pe care o capata fie prin programe de dezvoltare profesionala, internship-uri la anumite corporatii si institutii straine. Internetul, mass-media, accesul la informatie reprezinta, de asemenea, o chestie care stimuleaza cel mai mult dezvoltarea tinerei generatii. Toate acestea ne fac sa vedem situatia un pic altfel si cred ca vom continua sa facem lucrurile altfel decât într-un mod comunist, cum eram obisnuiti.

 

T.C.:Noi am mostenit sistemul acela sovietic, în care totul se concentreaza în capitala tarii, asa cum se întâmpla, de altfel, si în România. Din fericire, în România, s-a trecut deja la descentralizare, la consolidarea administratiilor publice locale. Acelasi lucru trebuie sa se întâmple si în Republica Moldova. Anumite partide sustin aceasta initiativa, iar altele se abtin, deoarece, asa cum am mai spus, aproape toate partidele au adoptat un discurs european, inclusiv comunistii, care, în aceste conditii, nu pot sa se împotriveasca descentralizarii.

Prin urmare, având aceasta zestre comunista, vorbim despre doua lumi paralele: cea de la oras, unde includem în principal Chisinaul, si cea de la tara. Exista, totusi, orase, cum ar fi Cahul si Cantemir, ai caror locuitori beneficiaza de pe urma extinderii corporatiilor, a agentilor economici prestatori de servicii pentru cetatenii de rând. Drept urmare, singura diferenta între Chisinau si aceste orase o reprezinta dimensiunile, lipsa institutiilor centrale, care sunt în Capitala, si infrastructura, iarasi o problema pentru toata Republica Moldova. Din fericire, în Chisinau, datorita primarului se mai fac unele lucruri bune. În tara, de asemenea, se fac unele demersuri, cum ar fi largirea drumurilor, un obiectiv al Ministerului Transporturilor, însa, din pacate, toate lucrurile se misca foarte greu, deoarece este vorba despre un proces birocratic. Bineînteles, exista localitati care sunt rupte de civilizatie, singura lor grija fiind cum sa supravietuiasca si sa-si distribuie resursele primite de la cei plecati la munca în afara tarii. Din pacate, încrederea în institutiile statului si în politicieni este foarte mica. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Externe, de exemplu, condus de Iurie Leanca, a stiut foarte bine cum sa-si gestioneze imaginea, functionând, în acelasi timp, ca un fel de departament de PR al Guvernului, încercând sa convinga cetatenii ca situatia din tara s-a îmbunatatit, hranindu-i astfel cu sperante.

R: Luând în considerare faptul ca Republica Moldova mai are multe etape de parcurs pentru o apropiere mai mare de Uniunea Europeana, cum vezi viitorul tarii tale peste 10 ani?

 

T.C.: Având în vedere ca în urma cu un an Ministerul Afacerilor Externe a spus ca în noiembrie 2011 ar trebui sa avem deja un regim liberalizat de vize, cred ca cei zece ani ar trebui transformati, de fapt, în minim 15 pâna la aderare. În acelasi timp, trebuie sa recunoastem ca toate acestea se întâmpla si din cauza faptului ca, din 2009, în Republica Moldova nu exista stabilitate politica. Însa, asa cum spunea si profesorul Dan Dungaciu, Voronin (Vladimir Voronin, fost presedinte al RM) ofera stabilitate, dar o stabilitate de cimitir. Ei bine, noi am avut o stabilitate de cimitir. Din 2009, însa, avem instabilitate politica, dar, de data aceasta, este vorba de una pozitiva. Bineînteles, nu atât de pozitiva încât sa atraga încrederea partenerilor europeni, care, se pare ca dupa aprobarea aderarii Croatiei la UE, nu cred ca vor accepta prea curând aderarea unei noi tari. Sa zicem ca Serbia va primi statutul de stat candidat pâna în primavara, dar aderarea propriu-zisa nu cred ca se va întâmpla foarte curând. Sa speram, deci, ca Republica Moldova va fi urmatoarea dupa Serbia. Sigur ca totul depinde de ce se întâmpla pe plan politic, dar, observând evolutiile recente, inclusiv plecarea celor trei din Partidul Comunistilor (Igor Dodon, Zinaida Greceanîi si Veronica Abramciuc), pot spune ca directia este una buna, încet, încet, PCRM se sfarâma si toata lumea îsi da seama ca drumul, obiectivul nostru este Uniunea Europeana. Suntem pe cale de a demonstra partenerilor europeni ca populatia Republicii Moldova chiar îsi doreste acest lucru.

R: Am observat în ultimul timp ca tot mai multi tineri se implica în viata politica din Republica Moldova, se întâmpla acelasi lucru si în ceea ce priveste promovarea, tot de catre tineri, a proiectelor europene?

 

T.C.:La noi, ca si în oricare alt stat din estul Europei cu aspiratii europene sau deja membru al UE, este o moda ca în orice program sau obiectiv pe care vrei sa-l faci public, sa incluzi chestiuni referitoare la democratizare sau europenizare. Unii fac acest lucru cu buna credinta, altii doar pentru ca da bine. Cert este ca tinerii îsi propun acest obiectiv si cred mai mult decât cei în vârsta în aderarea europeana si în oportunitatile pe care aceasta le ofera. În acelasi timp, proiecte de succes exista destul de putine. Pot sa mentionez aici proiectul Pro-Europa, lansat în urma cu câtiva ani la Cahul si extins ulterior în Chisinau si Balti, care desfasoara actiuni de analiza si informare, este un fel de Think tank. Exista, bineînteles, si altele, care se ocupa cu proiecte legate de apararea drepturilor omului, participarea civica, dezvoltarea personala.

R: Stiu ca ai organizat, în calitate de coordonator de proiecte al Asociatiei pentru Integrare Europeana, o serie de activitati în cadrul programului “Uniunea Europeana vine la tine acasa!”, ce ne poti spune despre acest program?

 

T.C.: Am început cu o lansare reusita a programului la Chisinau, cu functionari din Primarie în calitate de beneficiari ai proiectului, propunându-ne sa îmbunatatim capacitatile functionarilor din cadrul administratiei publice locale de concepere si scriere de proiecte europene. Toamna aceasta am facut un prim training de scriere de proiecte cu un grup restrâns de functionari din Primaria Municipiului Chisinau, o parte din Cabinetul primarului si o alta din directiile de profil, responsabili cu elaborarea programelor pentru atragerea fondurilor. Pe 16 si 17 noiembrie, urmeaza sa organizam a doua serie de traininguri, unde vom trece la simulari de scrieri de proiecte concrete pentru anumite necesitati. În prima faza, doar am identificat nevoile comunitatii, cum ar fi amenajarea spatiilor verzi, a albiei râurilor, izolarea termica a blocurilor, constructia mansardelor, atragerea fondurilor pentru drumuri, parteneriatele cu ONG-uri.

Vom aduce la Chisinau consultanti de la Asociatia Municipiilor din România si vom încerca sa facem în asa fel încât functionarii implicati în program sa capete încredere în capacitatile lor si sa-si dea seama ca scrierea proiectelor nu este atât de complicata precum pare si ca exista niste pasi tehnici pe care daca îi parcurgi si esti responsabil, nu ai cum sa dai gres. De asemenea, urmeaza ca, la sfârsitul acestei luni, sa avem un nou modul, pentru jurnalisti, cu aceleasi obiective, însa, cu un alt grup tinta si cu alti experti. Este vorba de doi experti de la Televiziunea Româna, cu experienta înca din anii ’90 în tot ce înseamna afaceri externe în Vest, institutii, proces decizional, activitatea jurnalistilor care transmit de la Bruxelles si modul în care acestia atrag atentia publicului prin materialele jurnalistice pe care le realizeaza. Mai avem printre obiective traininguri pe leadership, ideologie politica si dezvoltare personala a tineretului din cadrul partidelor politice din Republica Moldova. Bineînteles ca ne asteptam ca Partidul Comunistilor sa refuze sa participe la acest program, deoarece este vorba despre transferarea experientei României în Republica Moldova. La ora actuala, avem acordul de principiu al organizatiilor de tineret ale partidelor din Alianta pentru Integrare Europeana (PD, PL si PLDM) si ar fi un lucru bun daca am avea un grup de beneficiari ai proiectului care sa contina membri din toate cele trei partide ale AIE, indiferent daca aceasta va continua sa existe sau nu. Obiectivul nostru este ca beneficiarii proiectului sa înteleaga ce înseamna UE, prin informatii si experienta benefica si argumentata.

R: Se observa unele rezultate ale actiunilor deja derulate, la care au participat functionari din cadrul Primariei Municipiului Chisinau?

 

T.C.: Sigur ca exista rezultate si acestea au putut fi observate imediat dupa încheierea primei etape a programului. Beneficiind de materiale despre oportunitati de finantare, sinteze si rezumate a tot ce înseamna mecanism de finantare si dezvoltare a unor proiecte, participantii la activitati au putut simula conceperea unor proiecte în echipa, au învatat sa vorbeasca limbajul finantatorului, ceea ce este foarte important atunci când vorbim de functionari din UE, care percep în mod diferit Republica Moldova si care nu înteleg nevoile locale. În ceea ce priveste activitatile programului care îi vizeaza pe jurnalisti, noi mizam pe faptul ca, atunci când vor folosi anumite concepte sau se vor referi la unele actiuni ale actorilor politici din UE, participantii la programul nostru vor sti ce semnifica acestea, dincolo de declaratii, de culise sau speculatii observate la colegi de la alte institutii de presa. Ne propunem ca jurnalistii respectivi sa stie sa mânuiasca corect concepte, terminologii europene, sa stie care este locul Republicii Moldova în toata aceasta schema, sa cunoasca informatii exacte despre Parteneriatul Estic, pasii care trebuie facuti pâna la aderare si sa discearna propaganda politica de chestiunile tehnice si pragmatice.

R: Exista tineri care vor sa se implice în astfel de proiecte?

 

T.C.: Bineînteles ca sunt si tineri care doresc sa se implice. De exemplu, în cadrul activitatilor destinate functionarilor din Primarie, am colaborat cu multi tineri, o parte dintre acestia fiind consilieri ai primarului Dorin Chirtoaca si persoane cu experienta în tot ce înseamna ONG-uri. Pentru trainingul care vizeaza jurnalistii, de asemenea, am apelat la o studenta la jurnalism, care face voluntariat pentru unul dintre portalurile civice din Republica Moldova (www.civic.md). Ea ma ajuta la identificarea beneficiarilor si tot ce tine de buna desfasurare a unor astfel de actiuni.

R: V-ati gândit sa derulati astfel de proiecte si în alte orase din Republica Moldova, nu doar în Chisinau?

 

T.C.: Având în vedere cheltuielile de logistica, întretinerea unui sediu, am decis ca, cel putin pentru o perioada, pâna ne extindem echipa, sa activam cu sediul în Chisinau si sa avem activitati, daca va mai fi cazul, cum s-a întâmplat la Bati si Cahul, în parteneriat cu alte ONG-uri locale.

R: Ce planuri de viitor mai are Asociatia pentru Integrare Europeana, dupa programul “UE vine la tine acasa!”?

 

T.C.: Pentru noi, ar fi suficient ca, pe parcursul unui an, sa ne îndeplinim obiectivele din cadrul programului în curs de desfasurare. Obiectivele sunt multe, însa totul depinde de sprijin, de finantare, de deschiderea din partea institutiilor din Republica Moldova. Programul acesta va putea fi continuat atâta timp cât va fi nevoie.