Prin hotarirea nr.153 din 2011, Parlamentul R.Moldova a adoptat strategia Securitatii Nationale a R.Moldova, unde este prevazuta si reformarea sectorului de securitate nationala in conformitate cu standardele si cu practicile euro-atlantice .
Se impune o analiza permanenta a sistemului de securitate nationala si de ajustare a acesteia in functie de amenintari si riscuri.
R.Moldova este un stat aflat intr-o zona de conflict, de peste doua decenii, si se confrunta cu probleme de securitate atit de mari incit propria sa existenta este amenintata, 10% din teritoriul national este ocupat de formatuni separatiste si teroriste, si stationeaza ilegal trupe straine pe teritoriul national.
Astfel, in prezent putem sa constatam ca neutralitatea statului e doar o fictiune, trupele rusesti continua sa activeze in regiunea transnistreana si nimeni nu poate garanta ca asa ca si in cazul Ucrainei, ele nu vor fi folosite pentru a ataca R.Moldova.
Este clar ca e nevoie de fortificarea serviciului moldovenesc de inteligenta, astfel ca SIS sa poata preveni si contracara faptele ce pot prejudicia securitatea statului.
In prezent doar Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Vamal si Centrul National Anticoruptie, dispun de organe de urmarire penala.
Pentru a eficientiza combaterea infractiunilor contra autoritatilor publice si a securitatii de stat, din Codul Penal, acestea trebuie sa fie in competenta si gestiunea SIS, in cadrul caruia trebuie de reintors componenta de urmarire penala.
Oficialii statului, presa si analistii politici declara ca pe teritoriul RM activeaza servicii straine de spionaj, ca unii functionari de stat tradeaza si vind secrete de stat, insa in prezent de catre MAI nu este intentat niciun dosar penal in baza articolelor 337 si 338 din Codul penal, tradare de patrie si spionaj.
MAI nu este specializata pe infractiuni contra securitatii de stat, pentru ca misiunea politiei este in primul rind asigurarea ordinii publice, de aceea aceste articole trebuie sa fie investigate si anchetate anume de un organ specializat al statului, care este SIS.
La initiativa unu grup de deputati, care au considerat ca legislatia nationala nu contine dispozitii legale prin care s-ar incrimina actiunile ilegale care atenteaza la integritatea si inviolabilitatea teritoriala a Republicii Moldova, Parlamentul a adoptat in prima lectura pachetul de legi antiseparatism si de investire a SIS cu atributii suplimentare.
Nu s-a reust votarea si in lectura finala, deoarece unele prevederi au trezit discutii si critici, de exemplu cele privind activitatea si controlul asupra Internetului.
R.Moldova nu ar trebui sa urmeze calea Chinei si a Rusiei, care au impus control sever asupra Internetului si a blogurilor, toate litigiile trebuie sa fie solutionate in cadrul instantelor de judecata.
A provocat multe discutii si propunerea de instituire a mandatului de securitate – care reprezinta un nou institut de drept pentru sistemul juridic national, care acorda posibilitate SIS de a efectua intreg spectrul de masuri speciale de investigatii in afara unui proces penal.
Proiectul initial al Guvernului, a fost modificat in Parlament si s-a impus instituirea unei proceduri de autorizare a mandatului de securitate, care va garanta ca sa nu se admita abuzuri si lezarea drepturilor fundamentale ale omului.
Astfel, conform proiectului votat in prima lectura, mandatul de securitate se elibereaza prin incheierea motivata a judecatorului special desemnat in cadrul Curtii de Apel Chisinau, la demersul motivat al procurorului, emis in baza propunerii ofiterului de investigatii al SIS.
Unii experti atrag atentia sa fim atenti, ca modificarile aduse legii de functionare a SIS sa nu transforme institutia secreta moldoveneasca intr-o politie politica, asa cum a fost cindva KGB.
Trebue sa facem o distinctie, KGB-ul sovietic a fost o politie politica, care deservea interesele Partidului Comunist al URSS si a regimului sovietic de ocupatie.
Toate dosarele KGB-lui de pina la 27 august 1991, trebue sa fie facute publice, sa aiba acces fiecare cetatean la dosarul sau personal.
Iar SIS-ul trebuie sa fie un organ modern si european de securitate, care sa activeze in interesul national, aflat sub control parlamentar, si sa asigure securitatea si respectarea drepturilor si libertatilor omului.
Note:
- Proiectul votat de Parlament in prima lectura:
Legea nr. 753-XIV din 23 decembrie 1999 privind Serviciul de Informatii si Securitate al Republicii Moldova (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1999, nr. 156, art. 764), cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si completeaza dupa cum urmeaza:
„Articolul 71. Mandatul de securitate
- La realizarea atributiilor sale, in scopul colectarii informatiilor despre posibile evenimente si/sau actiuni ce ar putea pune in pericol securitate statului, Serviciul poate efectua, in afara unui proces penal, in baza unui mandat de securitate, masurile prevazute la art. 18 alin.(1) pct. 1) din Legea nr. 59 din 29 martie 2012 privind activitatea speciala de investigatii.
- In conformitate cu prevederile art. 22 alin. (5) lit. h) din Legea institutiilor financiare nr. 550 din 21 iulie 1995, prin derogare de la prevederile alin. (1) al prezentului articol, masura speciala de investigatii de la art. 18 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 59 din 29 martie 2012 privind activitatea speciala de investigatii se efectueaza fara mandat de securitate, in afara unui proces penal, doar in masura in care aceasta se refera la accesul la informatia financiara.
- Mandatul de securitate se elibereaza prin incheierea motivata a judecatorului special desemnat in cadrul Curtii de Apel Chisinau, la demersul motivat al procurorului, emis in baza propunerii ofiterului de investigatii al
- In calitate de judecator competent sa examineze demersul indicat la alin. (1) si, respectiv, procuror competent sa emita acest demers se desemneaza persoana care dispune de dreptul de acces la secretul de stat perfectat in conditiile Legii nr. 245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.
- Examinarea demersului privind eliberarea mandatului de securitate are loc neintirziat, dar nu mai tirziu de 4 ore de la depunere, in sedinta inchisa, cu participarea procurorului si ofiterului de investigatii. In cazul in care demersul depus initial a fost refuzat, depunerea repetata a demersului pe aceleasi motive si asupra aceleiasi persoane se interzice.
- Demersul privind eliberarea mandatului de securitate contine urmatoarele date:
- a) numele, prenumele, functia persoanei care solicita eliberarea mandatului;
- b) datele de identificare ale persoanei supuse masurii, daca sint cunoscute;
- c) masura speciala de investigatii pentru care se solicita autorizarea;
- d) circumstantele faptice care servesc in calitate de temei pentru efectuarea masurii speciale de investigatii si, dupa caz, posibilele consecinte ale acestora;
- e) rezultatele ce se preconizeaza a fi obtinute in urma efectuarii masurii speciale de investigatii;
- f) termenul de efectuare a masurii respective;
- g) locul efectuarii masurii;
- h) alte date care au importanta pentru justificarea necesitatii masurii speciale de investigatii si care ar garanta autorizarea legala si intemeiata a acesteia.
La demersul privind eliberarea mandatului de securitate se anexeaza materialele ce confirma necesitatea efectuarii masurii speciale de investigatie.
- Incheierea judecatoreasca privind eliberarea mandatului de securitate contine urmatoarele date:data si locul intocmirii ei, numele prenumele judecatorului, numele, prenumele, functia persoanei care a solicitat eliberarea mandatului; organul care efectueaza masura speciala de investigatii, datele de identificare ale persoanei supuse masurii, daca sint cunoscute; datele care justifica necesitatea efectuarii si, respectiv, autorizarii masurii; masurile speciale de investigatie autorizate pentru efectuare; termenul de efectuare a masurii; locul efectuarii masurii; alte date care au importanta pentru justificarea autorizarii masurii.
- Mandatul de securitate poate fi eliberat in privinta:
- persoanei, atit identificate, cit si neidentificate, privitor la care exista informatii ca pregateste, intreprinde tentative de comitere sau a comis una sau mai multe dintre faptele indicate in art. 7 lit. a) sau d) din prezenta Lege sau art. 4 alin. (2) din Legea securitatii statului nr. 618 din 31 octombrie 1995;
- persoanei, atit identificate, cit si neidentificate, privitor la care exista informatii ca aceasta primeşte sau transmite comunicari ori obiecte de la persoanele mentionate la lit.a) sau destinate acestora;
- altei persoane, atit identificate, cit si neidentificate, decit cele mentionate la lit. a) şi b), daca exista informatii ca mijloacele de comunicare ale acesteia, domiciliul, bunurile sint utilizate de catre persoanele mentionate la lit. a) si/sau b) in scopurile mentionate la litera a);
- altei persoane identificate decit cele mentionate mai sus, atit identificate cit si neidentificate, daca monitorizarea acestei persoane poate duce la descoperirea locului de aflare a persoanelor mentionate la lit. a) si/sau b) sau a identitatii depline ale acestora.
- Prin derogare de la prevederile Codului de procedura penala, termenul maxim pentru care poate fi autorizata efectuarea masurilor speciale de investigatii indicate la alin. (1) este de 3 luni. In caz de necesitate, termenul de efectuare a masurii poate fi prelungit cu perioade pina la 90 de zile, durata totala a efectuarii masurii speciale in privinta unei persoane, dispusa pe o fapta concreta, nu poate depasi cumulativ 2 ani. La fiecare solicitare de prelungire a termenului de efectuare a masurii speciale de investigatii, judecatorul are obligatia sa examineze circumstantele care justifica necesitatea acestei prelungiri, iar in cazul in care apreciaza ca solicitarea nu este motivata, refuza prelungirea.
- Incheierea judecatorului privind refuzul emiterii mandatului de securitate sau privind refuzul prelungirii termenului de efectuare a masurii speciale de investigatii poate fi atacata cu recurs, in termen de 5 zile lucratoare, la Curtea Suprema de Justitie. Recursul se examineaza in sedinta inchisa, de judecatorul special desemnat de presedintele Curtii Supreme de Justitie care dispune de dreptul de acces la secretul de stat perfectat in conditiile Legii nr. 245 din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat.
- Masurile speciale de investigatii mentionate la alin. (1), ca exceptie, pot fi efectuate fara mandat de securitate, in baza ordonantei motivate a procurorului, atunci cind exista circumstante exceptionale ce nu permit aminarea, iar mandatul de securitate nu poate fi obtinut fara existenta unui risc esential de intirziere care poate duce la pierderea informatiilor relevante sau pune in pericol imediat securitatea persoanelor. In acest caz, judecatorul urmeaza sa fie informat in termen de 24 ore de la dispunerea masurii, despre efectuarea acesteia, prezentindu-i-se toate materialele in care este argumentata necesitatea efectuarii masurii speciale de investigatii si circumstantele care nu au permis aminarea efectuarii ei. Daca exista temeiuri suficiente, judecatorul, prin incheiere motivata, confirma legalitatea efectuarii masurii sau, dupa caz, declara ilegalitatea efectuarii ei, dispunind incetarea acesteia si nimicirea purtatorului material de informatii si a materialelor acumulate pe parcursul efectuarii masurii speciale de investigatii. Incheierea judecatorului poate fi atacata cu recurs in conditiile alin. (9). Atacarea cu recurs suspenda procedura de nimicire a purtatorului material de informatii si a materialelor acumulate.
- Demersul de solicitare a mandatului de securitate, incheierea judecatoreasca cu privire la mandatul de securitate, precum si celelalte materiale din cadrul dosarului privind mandatul de securitate constituie secret de stat.
2. Articole din Codul Penal care ar trebui transferate in gestiunea organului de urmarire penala a SIS.
INFRACTIUNI CONTRA AUTORITATILOR PUBLICE SI A SECURITATII DE STAT
Articolul 337. Tradarea de Patrie
(1) Tradarea de Patrie, adica fapta savirsita intentionat de un cetatean al Republicii Moldova in dauna suveranitatii, inviolabilitatii teritoriale sau a securitatii de stat si a capacitatii de aparare a Republicii Moldova, prin trecerea de partea dusmanului, spionaj, divulgare a secretului de stat unui stat strain, unei organizatii straine sau reprezentantilor lor, precum si acordarea de ajutor unui stat strain la infaptuirea activitatii dusmanoase impotriva Republicii Moldova, se pedepsesc cu inchisoare de la 12 la 20 de ani.
(2) Este liberat de raspundere penala cetateanul Republicii Moldova, racolat de serviciul de spionaj strain pentru infaptuirea unei activitati dusmanoase impotriva Republicii Moldova, daca el nu a savirsit nici un fel de actiuni pentru realizarea insarcinarii criminale primite si a declarat de buna voie autoritatilor despre legatura sa cu serviciul de spionaj strain.
Articolul 338. Spionajul
Transmiterea, precum si sustragerea sau culegerea de informatii ce constituie secret de stat in scopul transmiterii lor unui stat strain, unei organizatii straine sau agenturii lor, precum si transmiterea sau culegerea, din insarcinarea serviciului de spionaj strain, a altor informatii pentru a fi folosite in dauna intereselor Republicii Moldova, daca spionajul este savirsit de un cetatean strain sau de un apatrid,
se pedepseste cu inchisoare de la 12 la 20 de ani.
Articolul 339. Uzurparea puterii de stat
(1) Actiunile savirsite in scopul uzurparii sau mentinerii fortate a puterii de stat cu incalcarea prevederilor Constitutiei Republicii Moldova
se pedepsesc cu inchisoare de la 10 la 15 de ani.
(2) Aceleasi actiuni care au provocat:
a) schimbarea prin violenta a orinduirii constitutionale a Republicii Moldova;
b) decesul unei persoane;
c) alte urmari grave
se pedepsesc cu inchisoare de la 12 la 20 de ani.
Articolul 340. Rebeliunea armata
Organizarea sau conducerea unei rebeliuni armate, precum si participarea la ea, in scopul rasturnarii sau schimbarii prin violenta a orinduirii constitutionale ori in scopul violarii integritatii teritoriale a Republicii Moldova
se pedepsesc cu inchisoare de la 12 la 20 de ani.
Articolul 341. Chemarile la rasturnarea sau schimbarea
prin violenta a orinduirii constitutionale
a Republicii Moldova
Articolul 342. Atentarea la viata Presedintelui
Republicii Moldova, a Presedintelui
Parlamentului sau a Prim-ministrului
Atentarea la viata Presedintelui Republicii Moldova, a Presedintelui Parlamentului sau a Prim-ministrului, savirsita in scopul sistarii activitatii lor de stat sau a altei activitati politice ori din razbunare pentru asemenea activitate,
se pedepseste cu inchisoare de la 12 la 20 de ani sau cu detentiune pe viata.
Articolul 343. Diversiunea
Articolul 344. Divulgarea secretului de stat
Articolul 345. Pierderea documentelor ce contin
secrete de stat
Articolul 346. Actiunile intentionate indreptate spre
atitarea vrajbei, diferentierii sau dezbinarii
nationale, etnice, rasiale sau religioase