Aceasta definitie - cu valoare de deziderat - este parte a Declaratiei de independenta a Republicii Moldova, adoptata de Parlamentul de la Chisinau in ziua de 27 august 1991.
Citez dupa numarul din 28 august al ziarului „Sfatul tarii”, al carui redactor-sef era deputatul Nicolae Misail, cel care este astazi invitatul emisiunii noastre, impreuna cu Ilia Trombitchi, un alt fost deputat care a semnat si el Declaratia de independenta. Le-am propus onoratilor mei oaspeti sa vorbim atazi despre decalajul dintre inaltele nazuinte, pe care le-au avut in vedere semnatarii Declaratei si viata cotidiana dupa doua decenii de la proclamarea independentei – chiar daca nu este exercitiul cel mai festivist. inainte de a le oferi cuvantul, am sa mai citez finalul documentului, din care isi trage obarsia juridica statul Republica Moldova.
Deci: „In calitatea sa de STAT SUVERAN SI INDEPENDENT, REPUBLICA MOLDOVA:
- SOLICITA tuturor statelor si guvernelor lumii recunoasterea independentei sale, astfel cum a fost proclamata de Parlamentul liber ales al Republicii, si isi exprima dorinta de interes comun cu tarile europene, cu toate statele lumii, fiind gata sa procedeze la stabilirea de relatii diplomatice cu acestea, potrivit normelor de drept international si practicii existente in lume in aceasta materie.
- ADRESEAZA Organizatiei Natiunilor Unite cererea de a fi admisa ca membru cu drepturi depline in organizatia mondiala si in agentiile sale specializate;
- DECLARA ca este gata sa adere la Actul final de la Helsinki si la Carta de la Paris pentru o noua Europa, solicitind, totodata, sa fie admisa cu drepturi egale la Conferinta pentru Securitate si Cooperare in Europa si la mecanismele sale;
- CERE Guvernului Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste sa inceapa negocieri cu Guvernul Republicii Moldova privind incetarea starii ilegale de ocupatie a acesteia si sa retraga trupele sovietice de pe teritoriul national al Republicii Moldova;
- HOTARASTE ca pe intregul sau teritoriu sa se aplice numai Constitutia, legile si celelalte acte normative adoptate de organele legal constituite ale Republicii Moldova;
- GARANTEAZA exercitarea drepturilor sociale, economice, culturale si a libertatii politice ale tuturor cetatenilor Republicii Moldova, inclusiv ale persoanelor apartinand grupurilor nationale, etnice, lingvistice si religioase, in conformitate cu prevederile Actului final de la Helsinki si ale documentelor adoptate ulterior, ale Cartei de la Paris pentru o noua Europa.Asa sa ne ajute Dumnezeu!”
*
Europa Libera: Sunteti semnatari ai Declaratiei de independenta si ati fi in masura sa ne spuneti cum va simtiti acum, cand se implinesc 20 de ani de la acele evenimente? Sentimente care intrunesc, probabil, si emotii, cauzate de discutiile in contradictoriu; in loc sa fiti tratati ca niste parinti fondatori ai Republicii Moldova, iata ca, gratie unor circumstante, se contesta meritul semnatarilor.
Dincolo de faptul ca populatia nu impartaseste neaparat bucuria din motive lense de inteles - pentru ca nu are belsugul, la care ati visat probabil Dumneavoastra, atunci cand ati semnat Declaratia de independenta.
Au mai aparut si niste nuante, toata lumea cunoaste, un proiect de lege, care anunta anumite recompense morale, privilegii, a diminuat ca si cum gestul de acum doua decenii. Domnule Misail, cum va simtiti acum in aceasta ipostaza? Luati in seama aceste lucruri? Sau sunt de neglijat?
Nicolae Misail: „Sincer vorbind nu mi-as fi dorit un asemenea preludiu la aniversarea de 20 de ani de la semnarea Declaratiei de independenta, pentru ca pentru mine 27 augst este o sarbatoare, totusi. si de regula cel mai des ma felicita familia. Ceilalti mai uita, sau pur si simplu nu dau insemnatate acestei zile, ma rog. si nu toti cunosc ca sunt un semnatar al Declaratiei, asta nu am pretentii.
In general pentru mine in fiecare an 27 august, totusi, este o zi insemnata, o zi cu niste amintiri frumoase, niste amintiri destul de ponderabile, asa sa zic. Daca e sa ma refer la actuala situatie, sau mai bine zis preludiul acesta, de care ziceam la inceput, cred ca nu este de demnitatea actualei clase politice, desi nu este nici de demnitatea unor reprezentanti ai Asociatiei „Parlamentul-90”. Pentru ca in principiu initiativa aceasta cu legea privind anumite, n-as vrea sa le zic privilegii, pentru ca ele nu sunt privilegii.
O asemnea lege exista in Lituania. Legea lituanienilor a fost luata ca baza. Aceasta initiativa vine din doua directii: de la PLDM, de la premierul Filar chiar, atunci cand inca cu vreo doi ani mai inainte, si de la Asociatia „Palamentul-90”. Vine cam din doua directii. S-a vrut ca acest proiect de lege intr-un fel sa, cel putin majoritatea dintre noi, membrii Asociatiei „Parlamentul-90” si mai multi parlamentari-semnatari ai Declaratiei, care nu sunt oficial membri, sa zicem ai acestei asociatii, s-a vrut ca acest proiect de lege, sau aceasta lege sa egaleze intr-un fel deputatii din parlamentele ulterioare. In primul rand la nivelul pensiilor.”
Europa Libera: Este acum momentul, cand populatia nu se simte foarte incantata, din cauza crizei, din cauza crizei politice pe care o traversam, este acum momentul sa ne gandim la onoruri si la recompense pentru deputati?
Nicolae Misail: „La recompense cred ca da. La onoruri, onorurile, intelegeti nu sunt cele pe care cineva ti le cere. Onorurile sunt cele, pe care o societate civilizata le accepta, sau cel putin le consemneaza. in principiu noi nu vrem privilegii. Vrem pur si simplu o modesta recunoastere a rolului nostru de catre elita politica de astazi.
Pentru ca populatia a fost intotdeauna impartita in doua: cei care nu sunt fezabili, cei care din anumite motive sunt mai saraci, au o atitudine fata de dezvoltarea economica a tarii, fata de conducerea unei tari, fata de elita politica. Ceilalti, intelectualii in special si lumea care intelege, totusi are o alta intelegere a notiunii. si de cine suntem noi, de unde venim, si caile de dezvoltare.
Pentru ca daca am ajuns intr-o criza politica, daca am ajuns intr-o criza economica in mare masura vreau sa spun, eu ca parlamentar ma simt frustrat si din cauza populatiei. Pentru ca ea a votat in ʼ94 un alt Parlament, care a deturnat intr-un fel cursul firesc, pe care-l pornise, il daduse primul Parlament dezvoltarii acestui meleag.”
Europa Libera: De acord, dar eu incerc sa sonorizez o intrebare a filistinului: in conditiile in care nu s-a intamplat inca victoria pe care o visati Dumneavoastra si o proclamati atunci prin Declaratia de independenta, adica nu sunteti inca victoriosi, inca sunteti pe scut involuntar, pentru ca asa e parcursul de doua decenii al Republicii Moldova, este oare momentul? Sau cand va fi momentul? Sau este la orice aniversare momentul sa zicem multumim semnatarilor Declaratiei de independenta, domnule Trombitchi?
Ilia Trombitchi: „Totusi acesti oameni trebuie sa fie cumva notati de catre stat. in special eu spun, deoarece sunt multi oameni care acum sunt din acesti deputati, care sunt in conditii financiare destul de grave. si pentru mine ziua independentei este totusi ziua visurilor mai mult decat a realizarilor din tara noastra si sunt multe pricini pentru asta.
Iata de ce sarbatoarea asta pentru mine este foarte contradictorie. In privinta – trebuie sa sustinem acest proiect de lege sau nu? Eu cred ca mai mult nu. Dar egalarea deputatilor din primul Parlament cu restul deputatilor, am in vedere pensiile, in special, cred ca trebuie sa fie facut.”
Europa Libera: Asta trebuie facut anume la o aniversare jubiliara, sau ar fi trebuit sa fie un subiect de „rutina”, cum credeti?
Ilia Trombitchi: „Acest lucru trebuia sa fie facut deja multi ani in urma. Dar daca nu a fost facut, n-are importanta cand va fi facut.”
Nicolae Misail: „Eu cred ca la aceasta aniversare in fiecare an, 5-6-7 semnatari ai Declaratiei independentei, sau fostii deputati ai Parlamentului ʼ90 ies la pensie si uite s-ar putea in fiecare an cel putin oamenii acestea, intr-o atmosfera modesta, fara scandal. Pentru ca nu le face demnitate nici lor, nici noua, si nici Republicii in genere ceea ce s-a intamplat in jurul acestui proiect de lege. Treptat in felul asta toti parlamentarii, pentru ca ei nu sunt asa de multi, acum multi se duc in lumea celor drepti deja. si asta ar fi cred eu o echitate si ar fi un gest civilizat al actualei elite politice. Populatia intotdeauna s-a orientat dupa varfurile intelectualitatii si dupa clasa politica.”
Europa Libera: In jurul acestui proiect de lege totusi s-a iscat o discutie, pe care sunt convins ca nu v-ati dorit-o. Nu si-au dorit-o initiatorii ei, dar este dreptul cetateanului, mai ales in conditii de libertate de expresie, sa-si exprime orice fel de opinie. Inclusiv vechea nedumerire, ca Declaratia de independenta totusi a aparut in urma unei discutii controversate.
Lucru confirmat si de domnul Sandulachi, care a spus ca unii au incercat sa promoveze ideea semnarii unei Declaratii de independenta, care ar presupune imediat unirea cu Romania. si de aici apare impresia ca ceilalti au acceptat-o doar pentru ca sa nu se intample unirea. Domnule Trombitchi, Dumneavoastra, care ati reprezentat vorbitorii de limba rusa si se poate presupune ca ati avut o anumita rezerva fata de unirea cu Romania, confirmati aceasta stare de spirit atunci?
Ilia Trombitchi: „Da, eu confirm ca in realitate Declaratia asta si acum contine unele prevederi foarte contradictorii, care sunt obstacole pentru dezvoltarea societatii moldovenesti si a statalitatii moldovenesti. A fost o situatie specifica in primul Parlament, cand o mare parte a deputatilor au vrut practic unirea cu Romania si asta in vederea mea a fost prima pricina a destramarii tarii. Am in vedere situatia cu Transnistria. Consecintele le avem si acum. Independenta a fost in vederea mea cumva un obstacol pentru unirea cu Romania, necatand la faptul ca si a continut si contine unele prevederi in favoarea acestei uniri.”
Europa Libera: Domnule Misail, la 20 de ani, si cu atat mai mult la 30, 40 de ani de la semnarea Declaratiei, fenomenul de mitologizare va acoperi aceste nuante. Discutiile despre conditiile in care s-a semnat Declaratia diminueaza valoarea acestei Declaratii? Noi putem sa ne permitem luxul? Sau trebuie sa mergem pe atenuarea acestor nuante si sa acreditam mitul fondarii statului?
Nicolae Misail: „Cred ca nu diminueaza deloc, chiar daca au fost voci, care spuneau ca noi am semnat ultimii. Noi am semnat din partea europeana, sa zicem. Dar nu trebuie sa uitam ca Parlamentul ʼ90 a fost primul care a sustinut independenta Lituaniei. in general, textul Declaratiei, chiar daca si i se pare colegului meu, Ilia Trombitchi, ca sunt anumite controverse, el constata un adevar istoric – de unde venim, pana unde am ajuns. La momentul politic de atunci noi ne-am desprins de Uniunea Sovietica.
Foarte multa lume uita ca noi am fost unica aproape republica care am declarat deschis, inainte de referendumul unional, ca nu-l sustinem si ca nu sustinem noul proiect al unui nou stat unional.
Toate lucrurile astea daca le iai si le analizezi asa mai cumpatat, atunci se vede clar care este importanta acestei Declaratii. Altceva este ca da, intr-adevar, Declaratia lasa loc de discutii, ca semnatarii Declaratiei au avut in vedere si o eventuala unire cu Romania.
In general, personal, nu-mi place cuvantul asta unirea. Se poate uni Rusia cu Bulgaria, eu stiu, se poate uni Rusia cu Statele Unite sau cu China, ca e acolo, cu Japonia. Nu cred ca Basarabia se poate uni cu Romania, pentru ca Basarabia a fost un pamant rupt, intr-un context anume.”
Europa Libera: Domnule Misail, si atunci ce fel de independenta este? Daca aveti in vedere ca prin Declaratie s-ar fi putut sa se dezlipeasca Basarabia, cum o numiti Dumneavoastra.
Nicolae Misail: „De Uniunea Sovietica.”
Europa Libera: Da, si sa se lipeasca la alt „imperiu”.
Nicolae Misail: „Nu cred ca e imperiu. Cred ca e un stat normal, civilizat, european, membru al Uniunii Europene acum.”
Europa Libera: Acum, dar atunci?
Nicolae Misail: „Atunci, da, nu era. Dar altceva este ca realitatea politica a fost de asemenea natura ca intre ʼ45 si ʼ89-ʼ90 au fost doua state germane. si astazi sunt doua state care vorbsc aceeasi limba – Austria si Germania, daca vrem sa zicem. Dar toate lucrurile astea decurg intr-un context anumit politic si intr-un context al timpului. Clasa politica din Romania atunci nu era gata sa procedeze la actul unirii, sa zicem, daca acceptam ca atare termenul asta. Pe teritoriul asta, teritoriul actualei Republici Moldova existau aceste predispozitii de unire, si exista predispozitia asta de antiunire.”
Europa Libera: Pozitia mea de moderator, va dati seama, este sa va contrazic.
Nicolae Misail: „Da, aveti tot dreptul.”
Europa Libera: Sau sa o fac pe avocatul diavolului. si atunci va mai intreb si mai transant: multa lume impartaseste ideea ca Uniunea Sovietica oricum era sa cada, indiferent daca Moldova semna Declaratia de independenta. Era inevitabil. si independenta a venit ca o mana cereasca. Acum, in special la 20 de ani de la semnarea Declaratiei de independenta, parintii fondatori ai statului ar incerca sa exagereze rolul lor, pentru ca oricine ar fi fost in Parlament, oricum ar fi actionat, s-ar fi intamplat acelas lucru, cu variabile. Este justificata, corecta aceasta ipoteza sau nu, domnule Trombitchi?
Ilia Trombitchi: „In vederea mea – da.”
Europa Libera: si Dumneavoastra continuati si acum sa credeti ca nu se mai putea opune nimeni destramarii Uniunii Sovietice?
Ilia Trombitchi: „Acum – da.”
Europa Libera: Atunci nu?
Ilia Trombitchi: „Atunci tot asa, dar eu am crezut ca totusi va fi mai bine daca cercul acesta va fi cat mai cald si cat mai civilizat, deoarece deja au fost unele accidente – in Baku si la sudul Republicii s.a.m.d. si cu Transnistria cumva, eu am vazut posibilitatile acestui razboi pe Nistru si ce s-a intamplat cu aceste ideologii. si am vrut cumva sa prevenim aceste lucruri prin lucrul meu in Parlament. Sunt multe momente, cand si liderii actuali politici au facut unele lucruri foarte rele pentru pacea pe acest meleag.”
Europa Libera: Domnule Misail, evocand pozitia unui platitor de impozite, care se uita la Dumneavoastra, care spuneti: noi v-am lasat drept mostenire Declaratia de independenta, noi v-am dat un mare dar, pardon de tautologie. Or, cetateanul care vai de el cum isi plateste facturile, nu prea are salarii, toate rudele sunt plecate in Italia sau in Portugalia, nu are cum sa multumeasca pentru acest efort, pentru aceasta previziune intelectuala, care ati avut-o Dumneavoastra, atata timp cat nu are beneficiile acestei independente. Omul, care spune: domnule Misail, Declaratia de independenta nu este chiar atat de valoroasa, ca sa revendicati un statut special in istoria statului moldovenesc.
Nicolae Misail: „Vedeti ca nu noi il revendicam, de fapt, daca va adresati mie personal. Eu nu-l revendic. Eu cred ca noi, si aici vorbesc ca un coleg de profesie cu actualul moderator, in special noi, presa ar trebui sa luminam populatia ce inseamna pentru noi Declaratia ca eveniment istoric.
Pentru ca noi nu i-am adus Declaratia asta pur si simplu pe tava, iata, poftim, mananca din ea. Ea nu e un bot de mamaliga, nu e o piine coapta frumoasa. Este o consemnare a unui eveniment istoric si o posibilitate de a se dezvolta mai departe. Iar mai departe o societate se dezvolta in masura in care populatia, fiecare membru al acestei societati este fezabil de a merge spre un progres.”
Europa Libera: Deci, daca incerc eu sa talmacesc aceasta asertiune – este o poarta deschisa, in care ar fi trebuit sa intre populatia prin diferite activitati, inclusiv prin votarea urmatorilor deputati.
Nicolae Misail: „Urmatorului Parlament. Pentru ca asta zic: eu, personal, ca semnatar al Declaratiei de independenta, sunt frustrat de un soi de, ma tem sa spun, dar totusi am sa spun – de un fel de tradare din partea nu a poporului, ci a populatiei. Pentru ca eu fac mare deosebire dintre notiunile de popor si populatie.
Si anume aici vrasazica populatia, cea care de fapt, ea a fost gratie deschiderii presei, deschiderii gorbacioviste, ca presa de fapt a pregatit populatia in mare masura. si populatia a acceptat aceasta cale spre independenta, revendicarea constiintei nationale. Aduceti-va aminte: prima Adunare nationala, a doua Adunare nationala si abia la a treia Adunare nationala a avut loc in ziua cand s-a adoptat Declaratia. Aceasta miscare a fost sau nu a fost? Ca suntem martori - si domnul Trombitchi, si dumneata, si eu.
De ce s-a stins la un moment dat? Cand? Cum? Si aici gasesc o parte a populatiei – a tradat aceste idealuri ale ei insasi. si pe de alta parte a fost nevoita sa apuce drumul pribejiei. Desi vreau sa spun ca populatia inca nu-si da seama – la 1 septembrie incercati sa treceti o intersectie din Chisinau fara semafor si o sa vedeti cat o sa asteptati de masini si ce fel de masini.
Eu am cutreierat cam jumatate din tarile Europei si Uniunea Sovietica, slava Domnului, sau fostele republici unionale. Sincer va spun, chiar la Bucuresti, nici sa zicem la Odesa, la Kiev nu am vazut o aglomeratie de masini atat de luxoase ca la noi. Exista aici o furca mare intre populatia prea pauperizata si elita hai sa zic interlopa, care are merci.”
Europa Libera: Ab initio, fara decizie de judecata nu aveti dreptate s-o apelati interlopa.
Nicolae Misail: „Pardon.”
Europa Libera: Domnule Trombitchi, domnul Misail spune ca s-a stins la un moment dat o energie aprinsa in Piata Marii Adunari Nationale. Unii spun dimpotriva ca s-a reusit rectifiarea unor vectori, ca daca n-ar fi intervenit agrarienii cu temperarea lucrurile, ar fi evoluat mult mai dezastruos. Dumneavoastra ce apreciere dati parlamentelor care au urmat dupa Declaratia de independenta?
Ilia Trombitchi: „Cred ca din punct de vedere profesionist, primul Parlament este cel mai profesional, deoarece alegerile au fost pe baza individuala. De ce nu s-a intamplat un mare progres?
Domnul coleg Misail a demonstrat nu populatia, nu poporul sunt vinoveti, dar este vinovata clasa politica, cate masini luxoase noi avem, dar asta e rezultatul coruptiei. Si coruptia este rezultatul lucrului a insusi primului Parlament.
Eu am vazut o situatie cand o jumatate a Parlamentului a crezut ca avem situatia, cand Republica Moldova este un stat foarte temporar, facem bani, ne ocupam cu distrugerea acestui stat si cu cat mai sarac va fi acest stat cu atat mai repede noi ne unim cu Romania. si in vederea mea asta si domnul Mircea Druc, primul ministru, cand el a adoptat un decret despre privatizarea apartamentelor – a privatizat apartamentul sau si a anulat acest decret. A fost numai doua saptamani acest decret la lit, deoarece el a rezolvat problema proprie si dupa aceea el a plecat din Republica Moldova. Asta e foarte caracteristic pentru clasa politica a Republicii Moldova, de a rezolva problemele proprii, decat problemele statului, problemele independetei, problemele economiei.”
Europa Libera: Si asta continua pana acum?
Ilia Trombitchi: „Da. Dupa aceea au venit agrarienii. De ce agrarienii au votat asa consolidat cu Frontul popular, putem spune, in primul Parlament? Deoarece ei au protejat colhozurile lor si cu aceesi idee au venit in Parlamentul al doilea. Deoarece Moldova totusi a avut unele progrese in sfera democratiei, au venit unele credite. si aceste credite au fost utilizate foare ineficient si tot in mod corupt. si acum avem multe istorii din acel timp.
Dar si toate parlamentele care au venit dupa asta practic oamenii acolo au venit cu aceeasi idee, fiind pe listele partidelor, marea majoritate a oamenilor. Si acum noi avem faptul ca mafiotizarea Parlamentului.
Si iata de ce e foarte posibil ca comunistii vor reveni la putere. Coordonarea si profesionalismul in timpul lor a fost mai mult decat acum, deoarece oamenii sunt numiti in Guvern mai mult pe ideile politice decat profesioniste. Noi avem necesitatea totusi de un Guvern de tehnocrati, in vederea mea.”
Europa Libera: Domnule Trombitchi, dar mai credeti oare intr-un Parlament, in care deputatii de buna seama sa se gandeasca la popor? in conditiile in care nici macar comuniltii nu dau exemplu de sacrificiu. Vladimir Voronin a spus cu text deschis si pe sleau la intrebarea mea; intr-o conferinta de presa, a zis: Partidul Comunistilor nu este partidul celor saraci. Adica ei nu se deosebesc in sensul asta. Mai este posibil un Parlament in care intr-adevar sa lupte pentru alegatori?
Ilia Trombitchi: „ Eu cred ca trebuie sa fie schimbat modul de alegere a deputatilor.”
Europa Libera: Adica sa nu fie pe liste de partid?
Ilia Trombitchi: „Da, macar o jumatate si eu cred ca cumva sa fie stopat acesta eliterare a ministrilor, care nu sunt deloc specialisti. Totodata trebuie sa fie luate unele masuri pentru oprirea coruptiei, clar ca Uniunea Europeana s.a.m.d. pune intrebarea despre reforma judiciara. Cred ca asta tot e important.
Dar in vederea mea acum Guvernul nu poate aproba deciziile principiale care sunt necesare pentru tara in domeniul meu, in alte domenii. El mai mult reactioneaza la unele semne, dar nu se ocupa cu strategiile dezvoltarii tarii, atat in mod intern, cat si international.”
Europa Libera: Pentru ca nu pot sa iasa din „kaleia”, cum spunea Visotki?
Ilia Trombitchi: „In vederea mea, relatiile intre partide domina interesele statului.”
Europa Libera: Domnule Misail?
Nicolae Misail: „Dupa mine e departe perspectiva asta. Trecerea de la economia planificata spre economia de piata si implicit majoritatea tarilor au trecut printr-o perioada de acumulare a capitalulu salbatic. si iata aceasta acumulare a capitalului salbatic deja in mileniul trei este cumva altfel perceputa de catre persoanele care incearca sa acumuleze acest capital si sa-si faca o afacere mult mai mare, decat pur si simplu una agricola, sa zicem. si asta e caracteristic pentru toate tarile si pe malul drept si pe malul stang al Prutului, pentru intreaga Europa.”
Europa Libera: Spatiul sovietic, in special.
Nicolae Misail: „In special spatiul sovietic, da, pentru ca celelalte au trecut mai devreme. Celelate state au trecut mai devreme prin perioada asta si au trecut mai natural, mai firesc. Noi o trecem in galop si de asta sunt aceste exhibitii prea mari, sa zicem, si in mafiotizarea Parlamentului, a clasei politice, cum zice domnul colegul meu, Ilia Trombitchi, dar si cum am zis eu de lumea interlopa, care se intercaleaza.
Poate gresesc un pic etica, eu stiu, a jurnalistului, dar sunt nevoit sa constat, asta vad eu, foarte multa lume interlopa nimereste in clasa politica si pe listele unui partid nimereste la conducerea unui stat sau altui. Fenomenul coruptiei, despre care vorbeste colegul meu, eu il vad in expansiune in intreaga lume. si aici vreau sa va spun ca el este si la nivel de ONU si la nivel de Consiliul Europei.
Sunt o serie de lucruri, care daca noi mergem spre Uniunea Europeana fiecare cu valorile lor nationale, fiecare cu culoarea florilor culturii lor, de ce ar trebui sa ni se impuna unele lucruri, care nu sunt caracteristice noua. si mai ales anumite chestii, care tin de niste perversiuni umane, dar nu... Ei, zic despre legea nediscriminarii, care probabil s-a accentuat mai mult spre minoritatile astea sexuale si nu pe alte chestii.”
Europa Libera: Deci, ar fi trebuit in Declaratia de independenta sa puneti un asterix si sa spuneti ca fara asta.
Nicolae Misail: „Pai atunci nu era la ordinea de zi problema asta.”
Europa Libera: Eu vreau sa revin la intrebarea mea: cand o sa avem un Parlament idealist, in care parlamentarii intr-adevar nu dorm noptile, gandidu-se la soarta poporului si nu la afacerile lor persoanale?
Nicolae Misail: „Cand populatia se va trezi si-si va urma acelas entuziasm si isi va regenera aceeasi energie care a fost, sa zicem, cel putin in anii ʼ90, ʼ89.”
Europa Libera: Mai e posibil sa mai intram in aceeasi apa?
Nicolae Misail: „Cred ca mai e posibil, pentru ca apa se evapora si vine cu ploi inapoi.”
Ilia Trombitchi: „Eu nu sunt asa optimist.”
Nicolae Misail: „Nu stiu cat, nu impartasesc acelas optimism pe care l-am impartasit in anii ceea in privinta termenilor, dar in general eu cred ca da.
Lumea pana la urma isi va da seama si va gasi o solutie. Ca una pe care o vedem noi ca idealisti, cum ne-au caracterizat unii politicieni, sau entuziasti, romantici, cum ne-au mai zis. Nu stiu cat de romantic am fost atunci cand umblam si incercam sa oprim tancurile, coloana de tancuri in noapte de duminica spre luni.”
Europa Libera: In noaptea puciului?
Nicolae Misail: „In noaptea puciului, da. Dar oricum s-o lasam pe asta pe seama comentatorilor politici si a istoricilor.”
Europa Libera: Totusi, recapituland, cum va simtiti in ziua cand se implinesc 20 de ani de la Declaratia independentei? Ati dat niste adjective pana acum – o frustrare, un fel de pesimism. Sau ce sentimente traiti iata cand se fac 20 de ani de cand ati semnat Declaratia de independenta?
Nicolae Misail: „Eu personal ma simt mandru, implinit si cu demnitate pentru semnatura si pentru Declaratia asta. Sigur ca sunt sentimentele astea, dar ele sunt asa, mai pasagere. Dar sentimentul dominant este acesta.”
Europa Libera: Domnule Trombitchi?
Ilia Trombitchi: „Eu am un sentiment mioritic, pot sa spun. si eu iubesc tara Moldova. Eu sunt mandru sa fiu numai cetatean al Republicii Moldova, avand posibilitati juridice sa fiu si cetatean al Romaniei, eu nu primesc aceasta posibilitate.”
Europa Libera: Nici al Federatiei Ruse?
Ilia Trombitchi: „Nici al Federatiei Ruse. Eu sunt cetatean al Republicii Moldova si cand sunt la granitele cu tarile Schengen eu tot sunt mandru sa prezint (pasaportul), stiind ca tara noastra este mica, dar totusi buna.”
Europa Libera: Adica un greenpeace adevarat.
Ilia Trombitchi: „Probabil.”
Europa Libera: Un ecologist notoriu - Ilia Trombitchi si cu respectiva lozinca scrisa pe flamura. Eu va multumesc pentru aceasta discutie. Sunt convins ca va fi interesant s-o continuam, de exemplu, peste 10 ani.
Nicolae Misail: „Cu placere.”
Ilia Trombitchi: „Cu placere.”
SURSA: Europa Libera