În acelasi timp numarul mediu de functionari în primarii s-a redus cu 25% fapt ce a înrautatit enorm functionalitatea lor.

Cresterea numarului de functionari pe fundalul reducerii masive a numarului populatiei a crescut povara administrativa pe cap de locuitor de 2 ori.
Pierderile anuale ale Bugetului Public, datorita umflarii nejustificate a aparatului birocratic se ridica la 1,4 miliarde lei.

Fiecare zi de întârziere a reforme aduce pierderi bugetare de 4 milioane lei.

Grija falsa fata de cetateni

Efectele reformei administrativ-teritoriala din 2003 au fost altele decât cele declarate în sustinerea necesitatii reformei, iar impactul financiar negativ este fara precedent în scurta Istorie a Republicii Moldova

Principal teza a fost apropierea guvernarii de catre cetateni. În realitatea am asista la umflarea aparatului Administratiei publice centrale în regiunile tarii, cresterea functionarilor publici în structurile raionale si paralizarea activitatilor primariilor prin reducerea numarului de functionari în fiecare primariei. Ori anume primaria este vazuta ca autoritatea de baza la nivel local si se bucura de cea mai mare încredere în rândul populatiei.

În urma reformei din 2003 numarul de functioanri a crescut cu 11.776 persoane, însa cel mai mult majorarea sa realizat din contul Structurilor desconcetrate ale guvernului (+62%), apoi ale celor raionale (+32%)

Primariile, care au fost declarate ca prioritate în procesul de reforma si-au majorat numarul de angajati cu doar 11%. Aceasta în conditia când numarul de primarii a crescut  cu aproximativ 40% de la 647 în 2003 la 898 primarii în prezent. Numarul mediu de functionari în primarii sa redus cu 25% de la 11,4 persoane în 2003 la 9,2 în prezent. Drept consecinta statele de personal în primarii sunt incomplete, numarul de angajati nu permit autoritatilor locale sa-si realizeze pe deplin competentele.

Estimarile noastre din 2003 se bazau pe necesitatile de crestere de personal, pentru asigurarea functionalitatii sistemului la situatia de pâna la reforme  în conditiile farâmitarii lui în raioane mici si primarii mult mai mici decât pâna în 2003.

Însa Guvernul si-a majorat atât numarul de structuri în teritoriu, cât si numarul de personal mult peste estimarile noastre. Pentru a compensa cumva acest exces de personal, guvernul a limitat numarul de angajati atât la nivel de raion cât si primarii. La nivel de raion chiar daca numarul de functionari a crescut cu 1.325 persoane sau 32% sunt cu mult mai putini decât minimul necesar conform estimarilor noastre. Iar cel mai mult au avut de suferit primariile unde numarul de angajati în prezent este cu cel putin 20% mai mic decât minimul necesar pentru asigurarea unei functionalitati comparabile cu cea de pâna la 2003.

Noi scadem ei se înmultesc.

Un alt aspect este lipsa oricarei corelatii dintre numarul functionarilor si numarul populatiei. De fapt corelatia exista numai ca invers. Numarul populatiei scade continuu iar cea a functionarilor creste nestingherit.

Astfel în aceasta perioada, conform datelor a doua recensaminte a populatiei numarul de cetateni din Moldova s-a redus cu circa 385 mii. Tot în aceasta perioada conform Centrului de Cercetari Demografice peste 600 mii de cetateni s-au stabilit cu traiul permanent peste hotare.

Aparent paradoxal dar la o reducere cu 40% a numarului de locuitori real existenti în tara, numarul birocratilor din teritoriu a crescut cu aproape 45%.

Astfel numarul lor pe capul nostru a crescut de 2 ori de la 7,9 functionari la 1.000 de locuitori pâna la 16,1. Campion la acest capitol sunt serviciile guvernului din teritoriu.

Cât ne costa ”fericirea”

Actualizat la ziua de azi costurile suplimentare de mentinere a acestui aparat umfalt de functionari pentru 14 ani de functionare de la reforma din 2003 se ridica la 20 miliarde lei. Suma anuala excesiva platita pentru cei 11.776 functionari în plus se ridica la 1,4 miliarde lei anual. Am iesit din considerentele ca costul unui functionar sunt de 120 mii lei anual, 100 mii lei costurile legate de retribuirea muncii si platilor aferente în bugetele de asigurare sociala si medicala, iar 20% restul cheltuielilor de întretinere a unui functionar, cum ar fi birou, lumina, caldura, consumabile, etc.

Campion la pierderi este Guvernul, care datorita umflarii aparatului sau din teritoriu pierde anual peste 1,1 miliarde lei.

În loc de concluzie

Avem un sistem de administrare care a provocat disfunctionalitate la nivel de primarii, a umflat numarul de functionari a structurilor guvernamentale cu costuri exagerate si capacitati ale primariilor de a-si organiza activitatea interna mult mai slaba decât pâna în 2003.

Toate aceste majorari au avut loc pe fundalul crizei demografice si economice, când numarul populatiei a scazut la un nivel fara precedent în istoria tarii.

Sarcina primordiala a guvernului este sa-si optimizeze la maxim structurile sale în teritoriu. Este necesar de redus numarul de functionari cel putin cu 40%.

Apoi este necesar împreuna cu autoritatile publice locale de purces la reforma sistemului de organizarea a autoritatilor locale, având drept scop cresterea capacitatii de functionare a primariilor si asigurarea functionalitatii lor în conformitate cu competentele detinute si necesitatile actuale ale societatii.

Resurse:

1. Costurile si efectele reformei administrativ-teritoriale din 2003 (revizuire), IDIS Viitorul 2004
2. HG, nr.735 din 16 iunie 2003, abrogata la 09.03.2016
3. RAPORT CU PRIVIRE LA FUNCÅ¢IA PUBLICÄ‚ SI STATUTUL FUNCÅ¢IONARULUI PUBLIC pentru anul 2014
4. Costurile pentru un functionar le-am estimate în baza Notei informative a Ministerului Justitiei la proiectul de buget pentru anul 2016