“Noi credem ca raul vine de la acest ambasador. Cerem ca Federatia Rusa sa trimita alt ambasador, care sa reprezinte cu adevarat poporul rus”, a declarat liderul PL.
Kuzmin a fost Convocat la ministerul de externe al Republicii Moldova (MAEIE) ca sa dea explicatii pentru faptul ca afirmase ca tanarul ucis Vadim Pisari, era beat, conducea o masina furata si nu a oprit la barajul rutier al pacificatorilor.
La MAEIE, diplomatul rus a spus ziaristilor:
“Eu vreau sa va recomand sa nu faceti campanii isterice. Nu urmati logica lui Vinny Pooh, care venind în ospetie la iepure si fiind întrebat daca vrea si lapte sau miere, a raspuns: Si una si alta si se poate si fara pâine. Referitor la protestul de azi, pot sa va spun ca a fost o actiune huliganeasca, pentru ca au lovit în poarta misiunii diplomatice. Dar, oamenii au dreptul sa se expuna”
La rândul sau, ministrul de externe Iurie Leanca, a declarat:
Este regretabil faptul ca Ambasadorul Federatiei Ruse, fiind convocat la MAEIE în legatura cu incidentul tragic produs în Zona de Securitate la 1 ianuarie 2012, si-a permis comentarii sarcastice în fata reprezentantilor mass-media, inclusiv operând cu informatii neverificate, precum ar fi lipsa permisului de conducere al victimei si faptul ca automobilul a fost furat.”
“Astfel de afirmatii sunt total nepotrivite în contextul în care în urma acelui incident un cetatean al Republicii Moldova si-a pierdut viata. Constatam ca nu este pentru prima data când Ambasadorul Valeri Kuzmin face declaratii care nu se încadreaza în uzantele diplomatice. Consideram ca toate comentariile expuse pe marginea acestui caz tragic urmeaza a fi mentinute într-o albie echilibrata si obiectiva, pentru a evita tensionarea situatiei. Reiterez, si pe aceasta cale, ca asteptam de la autoritatile ruse o deschidere maxima în cooperarea între organele competente, în mod particular pe linia Procuraturii, în investigarea acestui caz”, a mai spus seful diplomatiei moldovenesti.
Atfel de dispute dintre Chisinau si Moscova nu sunt noi, ele au avut loc în permanenta în dupa 27 august 1991, când Republica Moldova s-a declarat independenta de fosta URSS.
Ele au început cu conflictul armat de la Nistru, de la a carui declansare e vor împlini în curând 20 de ani si au continuat cu refuzul fostului presedinte Vladimir Voronin de a semna Memorandumul Kozak de federalizare a Republicii Moldova în 2003 si embargoul pe importurile de vin din Moldova impus de Moscova în 2006 – 2007.
Tensiunile sunt inevitabile si îsi au originea într-o relatie ambigua de laa carei debut se vor împlini pe 28 mai anul acesta 200 de ani: anexarea provinciei numita eronat de rusi Basarabia (în fapt partea de este a Moldovei voievodale, în care Basarabia, sau Tinutul Bugeacului, reprezinta doar partea de sud) de catre Imperiul Tarist.
Ocupatia ruseasca a partii de est a Moldovei, initial din 1812 pâna în 1918, apoi de catre URSS din 1940 – 1941 si 1944 – 1991 a lasat urme adânci în mentalul colectiv.
Pe de o parte politica de asimilare, prin diverse metode, principala fiind absenta sub regimul tarist a scolilor în limba “moldoveneasca”, a avut un succes partial, de unde si vorba de dinainte de 1918 “tata rus, mama rus, Ivan moldovan”.
Pe de alta parte, ocupatia de jure sau de facto (asa cum partial exista dupa 1991) a generat o mare dependenta a moldovenilor de metropola imperiala.
Aproape toti etnicii moldoveni/români din Republica Moldova vorbesc sau cel putin înteleg limba rusa. Chiar si la generatiile tinere se întâlneste aceasta situatie, desi limba rusa nu are statut de limba de stat. Si e firesc, dat fiind faptul ca limba rusa are o circulatie mult mai larga decât limba româna, cel putin în fostul Imperiu Sovietic.
Analistul politic Igor Botan îmi spunea: “Cum sa renunt eu la limba rusa, când, de pilda, pe internet sursele în aceasta limba sunt de 10 ori mai numeroase decât cele în limba româna.”
Limba rusa este dominanta în mass media, dar si în afaceri si în tehnica în Republica Moldova.
Multi moldoveni în vârsta se exprima mai usor în limba rusa, decât în româna si oricum folosesc mai usor alfabetul chirilic (“chirilita”) în care au fost educati, decât pe cel latin (“latinita”).
Suferintele moldovenilor în ultimele doua veacuri de dominatie ruseasca au fost imense – de la colonizarea nemiloasa din secolul al XIX-lea, la represiunea feroce din vremurile sovietice, care a inclus deportari în Gulag, oprimare culturala, pâna la santajul cu pretul gazelor naturale, ocupatia militara de facto a Transnistriei si alte sicane de natura economica pe care gigantica Rusie le are la îndemâna fata de micuta Moldova.
Si numerosi moldoveni sunt plini de resentiment la adresa Rusiei ca tara, dar si la adresa rusilor, perceputi ca popor imperial si predispus la aroganta fata de “vasali”.
Totusi, moldovenii au dezvoltat o dependenta si chiar un anumit atasament fata de tot ceea ce este rusesc, pe care eu l-am numit “Sindromul Stockholm”. Aceasta denumire a fost data de psihiatrul si criminologul suedez Nils Bejerot, cu privire la atasamentul dintre victime sau ostateci si rapitori sau raufacatori, în timpul unui jaf bancar din Stockholm în luna august 1973.
Se poate face analogia si considera ca moldovenii sunt victimele unei luari de ostateci acum 200 de ani din care nu au reusit sa se elibereze nici acum si au acum sentimente contradictorii fata de rapitori – Rusia si rusi.
O astfel de relatie ambigua s-a dezvoltat si fata de România si românii de la vest de Prut, influentata tot de relatia cu Rusia si rusii. Un exemplu este cliseul “jandarmului român care batea”, din perioada 1918 – 1940, preluat pe filiera sovietica. În mod ciudat, “KGBistul care deporta în 1940 – 1941 sau 1944 – 1953” nu a atins acelasi grad de folosire.
Asa încât, disputa diplomatica pe seama declaratiilor ambasadorului Kuzmin ilustreaza partea de “ura” din relatiile ruso-moldovenesti. Istoria arata însa ca un deznodamânt radical, o ruptura, nu poate exista, fie si datorita dezechilibrului de forte si atunci aceasta “ura” va coexista cu “iubirea” între stapân si supus ce s-a consolidat pe parcursul a doua secole de de dominatie coloniala.
SURSA: Acum.tv