În caz de eÈ™ec (este al È™aptelea scrutin prezidenÈ›ial în trei legislaturi), electoratul va fi convocat pentru o îndeletnicire constanta a sa din ultimii doi ani È™i jumatate: alegeri parlamentare repetate.
Și cum exista toate È™ansele ca Parlamentul sa nu poata cadea de acord asupra unei candidaturi care sa întruneasca 61 de voturi din totalul de 101, alegerile parlamentare – al patrulea scrutin de acest gen în mai puÈ›in de trei ani – devin o perspectiva tot mai realista.
Nu doar faptul ca Partidul ComuniÈ™tilor (PCRM), condus de Vladimir Voronin, deÈ›ine mai mult de 40 de mandate, ceea îi permite în continuare sa blocheze alegerea È™efului statului, dar È™i coaliÈ›ia de guvernare, AlianÈ›a pentru Integrare Europeana (AIE), formata din Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de premierul Vladimir Filat, Partidul Democrat (PDM), condus de preÈ™edintele Parlamentului È™i È™ef interimar al statului, Marian Lupu, È™i Partidul Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu, este pe marginea dezmembrarii, facând practic imposibila desemnarea unui candidat cu È™anse de a capta È™i voturi din partea PCRM.
În aceasta situaÈ›ie de vid constituÈ›ional – È›ara nu are un È™ef de stat ales în mod contituÈ›ional de peste doi ani, situaÈ›ie care provoaca incertitudine, mai ales în privinÈ›a relaÈ›iilor internaÈ›ionale ale Republicii Moldova – fac o sugestie extravaganta: candidatura la preÈ™edinÈ›ie a lui Horst Kohler, fost preÈ™edinte al Germaniei între 2004 È™i 2010.
Nascut în Polonia, în 1943, din parinÈ›i germani basarabeni, originari din RâÈ™cani, BalÈ›i, colonizaÈ›i în 1942 de Germania nazista în teritoriile anexate de Hitler în 1939, Horst Kohler a fost practic un refugiat pâna în 1957, parinÈ›ii fugind înspre vest de doua ori – o data din calea Armatei RoÈ™ii în partea de est a Germaniei È™i a doua oara din ceea ce devenise dupa razboi Germania comunista.
Horst Kohler a avut o cariera prestigioasa ca bancher, ajungând în 1998 director general al Bancii Europene de ReconstrucÈ›ie È™i Dezvoltare, iar între 2000 È™i 2004 a fost director executiv al Fondului Monetar InternaÈ›ional (FMI).
În 2004, el a acceptat sa fie candidatul Uniunii CreÈ™tin Democrate È™i Uniunii CreÈ™tin Sociale (CDU – CSU) la alegerile prezidenÈ›iale din Germania, fiind ales de colegiul electoral format din deputaÈ›i È™i reprezentanÈ›i al landurilor federale.
FuncÈ›ia de preÈ™edinte al Germaniei este în buna masura onorifica, È™eful statului fiind non-partizan. Horst Kohler È™i-a îndeplinit cu distincÈ›ie funcÈ›ia, fiind cotat cu regularitate în sondaje ca mult mai popular decât cancelarii federali Gerhard Schroeder È™i apoi Angela Merkel. A fost reales cu brio în 2009 pentru un al doilea mandat de cinci ani È™i a devenit cunoscut pentru modul deschis în care È™i-a exprimat opiniile.
El a fost primul politician de acest rang de dupa 1945 în Germania care a afirmat în public ca patriotismul german nu este ruÈ™inos. A susÈ›inut ca preÈ™edintele Germaniei ar trebui sa fie ales prin vot direct, ca pe vremea Republicii de la Weimar (1918 – 1933).
Dar limbajul sau direct l-a costat preÈ™edinÈ›ia. În mai 2010, într-un interviu la radio, preÈ™edintele Kohler a afirmat ca forÈ›ele armate germane ar trebui sa se implice mai mult în intervenÈ›ii internaÈ›ionale pentru a pastra deschise rutele comerciale, dat fiind faptul ca Germania are interese în acest domeniu ca mare exportator/importator. Aceste afirmaÈ›ii au generat critici severe, data fiind tradiÈ›ia pacifista a Republicii Federale Germania dupa înfiinÈ›area sa ca stat în 1949.
Dupa numai câteva zile, considerând ca È™i-a depaÈ™it atribuÈ›iile prevazute de ConstituÈ›ie, Horst Kohler a devenit primul preÈ™edinte al RFG care demisioneaza din funcÈ›ie. Plecarea sa a fost în general regretata, mulÈ›i politicieni È™i comentatori considerând ca a luat o decizie pripita.
Un astfel de om de stat ar constitui un reper moral formidabil pentru o È›ariÈ™oara ca Republica Moldova. Din pacate, Horst Kohler nu vorbeÈ™te limba româna. El povestea în timpul unei vizite în Germania a omologului sau Traian Basescu ca aceasta era limba în care se certau parinÈ›ii sai când el era mic copil, ca sa nu-i poata înÈ›elege.
Dar cred ca Horst Kohler ar putea trece peste acest handicap, cu folosirea unui translator. PrezenÈ›a în fruntea statului a unui om ca Horst Kohler ar fi un exemplu de comportament demn pentru toÈ›i politicienii din Republica Moldova, extrem de deficitari la acest capitol.
O preÈ™edinÈ›ie Horst Kohler a deschide multe uÈ™i în Occident Republicii Moldova, uÈ™i care acum nu sunt nici macar întredeschise. Ar fi poate echivalentul unui moment 1866 pentru România, când Principele Carol de Hohenzollern descindea într-un stat în care românii erau unul la beregata celuilalt È™i inaugura poate cea mai de succes perioada din istoria românilor.
Eu sunt convins ca într-un stat multietnic È™i bilingv cum e Republica Moldova, un preÈ™edinte ca Horst Kohler ar fi un excelent arbitru între comunitaÈ›i, etnii È™i grupuri lingvstice, fiind de o neutralitate care nu prea exista în aceasta È›ara. Iar poziÈ›iile sale împotriva corupÈ›iei ar avea o credibilitate fara cusur.
Din pacate, Horst Kohler nu îndeplineÈ™te condiÈ›iile pentru a fi candidat la preÈ™edinÈ›ia Republicii Moldova, în ConstituÈ›ie stipulându-se:
Articolul 78
Alegerea Presedintelui
…
(2) Poate fi ales Presedinte al Republicii Moldova cetateanul cu drept de vot care are 40 de ani împliniti, a locuit sau locuieste permanent pe teritoriul Republicii Moldova nu mai putin de 10 ani si poseda limba de stat.
Și chiar daca nu existau aceste opreliști, e aproape sigur ca Horst Kohler ar fi refuzat politicos o astfel de propunere ipotetica.
A fost doar o reverie, dar daca dupa citirea acestui articol am dat macar o idee asupra profilului ideal al unui preÈ™edinte al Republicii Moldova, atunci înseamna ca efortul meu de a scrie, iar al dumneavoastra de a citi acest articol nu s-a irosit în zadar.
SURSA: Acum.tv