Un cititor din România a trimis urmatorul comentariu:
O limba este, asa cum stim, un organism viu. Ea se dezvolta si evolueaza prin vorbitorii ei. Exprimari noi apar in fiecare zi, unele din ele se incetatenesc in timp, urmand ca, la un moment dat, sa devina forme corecte. Limba vulgara de azi este, asadar, limba literara de maine.Sunt multe lucruri in neregula cu Moldova, dar limba vorbita de oamenii de rand, in Moldova sau aiurea, este strict treaba vorbitorilor.
Fiindu-mi clar ca acest cititor nu întelege care este situatia reala a limbii române din Republica Moldova, i-am recomandat (si de fapt tuturor) doua lecturi:
Articolul Angelei Arama: Dati sa vorbim pe româneste! – despre calcurile rusesti de limba,http://www.acum.tv/articol/10584/ si Dictionarul greselilor de limba, de Valentin Gutu, Editura Arc, Chisinau, 1999.
Pentru cei care nu au posibilitatea sau timpul sa citeasca aceste doua materiale, dau în continuare o scurta lista de exemple de calcuri rusesti uzuale în limba româna folosita în Republica Moldova (în stânga expresia în “moldoveneste”, în dreapta “traducerea” în româna.
Necatând la Netinând cont de faptul
Colaboratori ai organelor de interne Angajati ai ministerului de interne
Asa sau altfel Într-un fel sau altul
Dar pâna ce Nu s-a mai produs
Se trage la sine (usa) Trageti
Alegerile au avut loc Scrutinul este valabil
E la receptie E la telefon
Ma starui Ma straduiesc
Acelasi Însusi
Iata cum Asta este
Merge vorba Se spune
Cum nu Oricum
Nu s-a primit Nu a fost acceptat, adoptat
Un întreg si saizeci de sutimi Unu virgula sase
Si lista continua. Ceea ce as dori sa se înteleaga este ca nu e vorba de regionalisme sau arhaisme, ci de traduceri mot-a-mot din limba rusa, asa cum si în România se folosesc calcuri din engleza de tip a aplica (to apply), locatie (location), am agreat (we agreed), etc.
Sunt expresii pentru care exista un echivalent correct în limba româna si de aceea ele nu trebuie folosite.
Aceasta tendinta a început acum 200 de ani odata cu anexarea estului Modovei si numirea ei Basarabia de catre Imperiul Tarist si a continuat, dupa un scurt intermezzo (1918 – 1940 si 1941 – 1944) în 1940 si 1944, odata cu aparitia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti. Ea face parte dintr-un proces de deznationalizare si chiar daca Republica Moldova a devenit independenta în 1991, asaltul limbii ruse asupra limbii române continua neabatut.
Folosirea acestui jargon moldo-rusesc are efecte nocive nu doar privind corectitudinea limbii, ci si asupra modului de gândire. Este în fapt o rezultanta a asa-numitului “sindrom Stockholm” – în cazul de fata victima fiind vorbitorul de limba româna din Republica Moldova caruia i se creaza o dependenta de “rapitor” (fost Imperiul Tarist, fosta URSS, actualmente Rusia).
Cunoasterea si vorbirea corecta a limbii române (ca de altfel si a limbii ruse) este foarte importanta în Republica Moldova, iar perpetuarea modului actual în care este folosita de majoritatea românofonilor poate fi echivalata cu un cancer care o distruge.
PS Sunt binevenite si alte exemple de calcuri rusesti din partea cititorilor.
SURSA: Acum.tv