Coalitia de guvernare, Alianta pentru Integrare Europeana (AIE) îl sustine , pâna la proba contrarie, pe Marian Lupu, presedinte al parlamentului, sef interimar al statului si lider Partidului Democrat (PDM). Numai ca AIE, din care mai fac parte Partidul Liberal Democrat (PLDM), condus de premierul Vladimir Filat, si Partidul Liberal (PL), condus de Mihai Ghimpu, dispune de doar 59 de voturi, si a esuat deja de patru ori pâna acum în tentativa de alegere a sefului statului Au avut loc deja alegeri parlamentare repetate pe 28 noiembrie 2010 si daca si de data aceasta presedintele nu e ales în doua tururi de scrutin, atunci convocarea unui nou rând de alegeri parlamentare (al patrulea în mai putin de trei ani) devine inevitabila.
Pâna recent, Partidul Comunistilor (PCRM), condus de Vladimir Voronin, dispunând de minoritatea de blocaj, a respins categoric sprijinirea candidaturii lui Marian Lupu, cel care a parasit partidul în iunie 2009, trecând la PDM, ceea ce a dus la pierderea puterii de catre Comunisti.
Pe data de 4 noiembrie, trei deputati – Igor Dodon, Zinaida Grecianîi si Veronica Abramciuc – au parasit grupul parlamentar PCRM, acuzând partidul lui Voronin ca prin atitudinea sa intransigenta împinge tara spre noi alegeri parlamentare. Cei trei au fost calificati imediat drept “tradatori” de propaganda PCRM.
Igor Dodon, fost ministru pe vremea regimului Voronin, apropus imediat candidatura la presedintie a Zinaidei Grecianîi, prim ministru pâna la caderea comunistilor de la putere în iulie 2009. Lca o întâlnire cu liderii AIE, propunerea lui Dodon a fost respinsa si aparent solutia mult asteptata pentru un candidat de consens ramâne la fel de iluzorie.
În calitate de prim ministru, Zinaida Grecianîi se face responsabila de reprimarea demonstratiilor de protest ce au urmat alegerilor din 5 aprilie 2009, în care PCRM a obtinut 60 din cele 101 mandate de deputat (cu unul mai putin decât majoritatea ce i-ar fi permis sa aleaga noul presedinte – candidata a fost însasi Zinaida Gercianîi), rezultat considerat o falsificare de catre opozitie.
“Organizatorii celei mai mari crime din istoria Republica Moldova planifica pentru mâine si duminica sa foloseasca din nou copiii pentru a devasta si alte edificii ale statului de data aceasta. Daca acest lucru va fi admis de noi toti, jertfele umane va (sic!) fi foarte greu de evitat. Politia va folosi toate mijloacele pentru apararea constitutionalitatii Republicii Moldova, inclusiv armele,” declara pe 10 aprilie 2009 premierul Grecianîi.
Într-o tara a Uniunii Europene, acolo unde îsi doreste Republica Moldova sa ajunga într-o buna zi, astfel de declaratii ar fi pus capat carierei politice al celui sau celei ce le-ar fi rostit. Dar Zinaida Grecianîi s-a ales doar cu porecla “Zina-Carabina” si nu numai ca nu a demisionat, dar a si candidat la presedintie în mai-iunie 2009 si acum apare din nou ca o potentiala candidata.
Sturza, Gherman, Arpentin
Revenit recent de la Chisinau, am auzit ca nu exista nicio solutie pentru iesirea din impasul constitutional de la ora actuala cu exceptia alegerilor parlamentare repetate. Asa o fi?
În continuare am sa evoc trei nume de posibili candidati pentru presedintia Republicii Moldova, trei persoane care nu sunt implicate activ în politica, dar care, în opinia mea au profilul adecvat pentru o asemenea functie.
Voi începe cu Ion Sturza, prim ministru în perioada februarie – noiembrie 1999, primul sef de guverne care a initiat reforme de piata în economie. A fost doborât de o alianta dintre PCRM si PPCD, partidul condus la acea vreme de Iurie Rosca si dupa plecarea din politica a intrat în afaceri, fiind vicepresedinte al companiei Rompetrol.
Initial facea parte din PDM, dar acum face figura de ceea ce în engleza se numeste “elder statesman” – un barbat de stat cu experienta, ceea ce în Republica Moldova nu prea gasesti (fostii presedinti Petru Lucinschi si Mircea Snegur sunt mai degraba discreti în ceea ce priveste prezenta publica).
Pe la încpeutul acestui an a fost promovata din societatea civila (atâta câta exista în Republica Moldova) candidaturaNataliei Gherman, actualmente ministru adjunct de externe si negociator sef cu UE. Se pare însa ca misoginismul politicienilor, care reflecta o stare de spirit înca puternica în rândul populatiei nu i-a permis fiicei lui Mircea Snegur sa devina o potentiala candidata, desi nu am întâlnit prea multi ca sa aiba obiectii fata de candidatura acestei diplomate de cariera.
În sfârsit, voi mentiona numele lui Gheorghe Arpentin. Bineînteles ca cei mai multi n-au auzit de el. Este om de afaceri, vinificator si creator unui soi de vin renumit – Pelican. A studiat în Franta si vorbeste limba franceza ca un francez. Este un om de o competenta si o decenta cum rar am întâlnit în Republica Moldova. Si în caz ca va întrebati ce legatura are cu politica, am sa va reamintesc ca a fost ales deputat pe listele PDM în iulie 2009, functie pe care a detinut-o pâna la alegerile din noiembrie 2010.
Poate ca sugestiile pe care le-am facut nu au nicio sansa sa fie adoptate de Parlament. Dar ar trebui ca deputatii sa se trezeasca din iresponsabilitatea în care se balacesc de mai bine de doi ani, timp în care functia de presedinte al Republicii Moldova a fost vacanta. Si daca vor prefera sa mearga în fata alegatorilor pentru a patra oara în trei ani, vor trebui sa le explice de ce si sa riste sanctiunea lor.
SURSA: acum.tv