Cifrele acestei afaceri sfideaza logica business-ului si a bunul simt. În primul rând, vorbim de numarul impresionant de moldoveni care cunosc brandul, respectiv au încredere în el. Caci atunci când cumperi o întreprindere, o linie de productie, nu achizitionezi niste aparate, dar si un nume cu renume (daca mi se permite jocul de cuvinte). Lumea da bani pe produsele de la Viorica pentru ca stie: sunt produse moldovenesti, ieftine, dar foarte important, de nadejde. Spre deosebire de turcismele si chinezismele, care au invadat piata si ne pun în pericol sanatatea. Deci, de ce nimeni din ministerul Economiei de la Chisinau nu a pus un pret si pe marca înregistrata Viorica Cosmetics? Incredibila lipsa de simt practic, caci, din punct de vedere al marketingului, marca înregistrata este lucrul cel mai de pret al companiei vândute pe 51 de milioane de lei moldovenesti. O nimica toata.
-
Alta cifra care ne suprinde este profitul companiei. Nu stiu daca va este cunoscut faptul ca Viorica, pâna si pe criza, a facut bani buni. Profitul scos în 2011, un an în care toata Europa a suferit de pe urma seismelor economice, a fost 17 milioane de lei. Nici mai mult, nici mai putin. O simpla aritmetica de clasa a doua ne arata ca noii patroni nu trebuie sa schimbe nimic în fabrica, doar sa astepte 3 ani pentru ca investitia sa li se amortizeze. O afacere cum nu se poate de buna, în conditiile în care, în recesiune, orice om de afaceri îsi face cruce cu ambele mâini când banii se întorc dupa 6-10 ani. În schimb, cumparatorul Vioricai este asigurat. Dupa trei anisori banii pot sa vina gârla, el o sa-i întoarca doar cu lopata. Ce afacere idioata a Guvernului de la Chisinau! In-cre-di-bil!
-
Bine, bine, veti comenta voi, sustinatorii orbi ai acestor nesatui de la putere, dar nu se stie daca Viorica va avea profit în continuare, caci roata se poate întoarce. Va dau dreptate. Mai ales ca deocamdata nu-mi este clar daca noul patron chiar îsi doreste sa mentina vie una dintre putinele întreprinderi moldovenesti care aducea bani tarisoarei. De pilda, poate foarte simplu sa-i dea pe angajati afara, sa vânda la fier vechi utilajele, sa ridice niste bloculete pe cele 4.5 hectare de teren, sa transforme cladirea companiei într-un alt bloc de birouri, iar toate acestea îl vor umple de bani. Expertii imobiliari sustin ca doar terenul si cladirea ar face cel putin 61 de milioane de lei. În aceste conditii, cine îl poate încurca pe noul actionar majoritar al Victoriei sa o falimenteze, sa trimita oamenii în somaj si sa transforme un brand cunoscut într-o “afacere imobiliara de succes”? Desteptii din Executivul tarii s-au gândit oare sa puna niscaiva conditii cumparatorului? Incredibila fâstâceala si lipsa de viziune guvernamentala!
-
Apropo de fâstâceala? Este strigatoare la cer atitudinea celor din Guvern. Chiar ne considera de prosti? Acesti domni pe care îi platim sa ne faca viata mai usoara au decis ca noi, moldovenii, cei care i-am pus în fotoliile lor comode, nu avem dreptul sa stim cine este cumparatorul Viorica Cosmetic. De ce? Pentru ca avem o clauza de confidentialitate în contract, fu raspunsul absolut naucitor. Cuuuuuuum? Voi ne vindeti bunurile si nu avem voie sa stim cine a dat doi banuti pe ele? Este inadmisibil ca sa acceptati clauze de confidentialitate atunci când efectiv vindeti tara, stimabililor! Domnule ministru Lazar, nu-i mai luati de prosti pe moldoveni, nu-i mai tratati ca pe niste nimicuri si nu mai faceti afaceri paguboase în numele lor! Este socant sa vezi bataia de joc si sa-ti dai seama ca pe hamesitii din Guvern îi doare în cot de parerea ta. Cum asa? Nici în al doisprezecelea ceas, când presa a aflat pe surse numele cumparatorului, sa nu ne confirme identitatea acestuia? De ceeeee? Cum va permiteti, lihnitilor? Incredibil tupeu si mare mestesug de tâmpenie a cetatenilor.
-
Domnule prim-ministru Filat, dumneavoastra nu aveti cum sa nu cunoasteti dedesubturile acestei vânzari. Daca nu faceti nimic, daca nu zadarniciti afacerea, atunci sa stiti, riscati ca peste 10, 15, 20 de ani sa repetati soarta domnului Adrian Nastase. În aceasta ordine de idei va întreb, cum va veti simti în situatia de a fi primul premier moldovean ce va fi intrat la puscarie pentru acte de coruptie? Caci, domnule prim-ministru, este deranjant sa vezi cum ni se toarna gogosi când sunt vândute cele mai profitabile companii ale statului. Cititi cu atentie declaratia domnului Tudor Copaci, directorul Agentiei Proprietati Publice, referitor la Viorica: „Este o întreprindere profitabila, însa aceasta are nevoie de investitii pentru modernizarea procesului de productie, dar si a cresterii calitatii managementului corporativ”. Okey, dar de ce nu face actuala conducere acest lucru? Este o stupizenie sa vinzi ceva ce produce bani pe care sa-i investesti anume în modernizare si în cresterea calitatii. Si apoi, n-am auzit ca noul actionar majoritar sa se fi obligat la investitii masive, culmea, nici n-am auzit ca statul sa fi introdus o astfel de conditie în contractul plin ochi de clauze de confidentialitate. Ce mai urmeaza, domnilor Filat si Lazar? Franzeluta, Bucuria, Cricova? Nu m-ar mira. Am vazut ca Aeroportul International din Chisinau ar putea fi concesionat. Terminalul de la Giurgiulesti este si el în mâini bune… private. La sfârsit am si eu un sfat, dupa ce vindeti toata Moldova, nu uitati sa dati mâncare la câini, sa închideti geamurile ca sa nu se faca curent în tarisoara si sa stingeti lumina. Va multumim ca stiti sa administrati tara atât de profitabil… pentru conturile domniilor voastre. La revedere! Ne mai vedem pe la alegeri.