Închiderea unei televiziuni este un lucru foarte grav. Motivul pe care ni l-a oferit Consiliul Coordonator al Audiovizualului – cel ca la NIT lipseste pluralismul de opinii – este adevarat, dar nu stiu în ce masura poate sta acest lucru la baza închiderii unei televiziuni, fie ea si spalatoare de creieri.
Da, legea este lege si trebuie aplicata, indiferent despre ce sau despre cine este vorba. Dar de la a aplica pedepse si pâna la a închide un post de televiziune este cale lunga. Si-apoi cine este cel care masoara sau cum arata masuratorul de obiectivitate, de pluralism, de corectitudine?
Probabil ca ceea ce scriu acum va surprinde pe cineva, dar aici nu este vorba despre închiderea unui post de televiziune comunist sau de oricare culoare ar fi el, ci despre ÎNCHIDEREA UNEI TELEVIZIUNI, despre retragerea licentei de emisie a unui canal.
Ce se va întâmpla daca mâine cuiva nu-i va placea cum trateaza stirile sau cum fac emisiunile PRO TV, JURNAL TV, PUBLIKA sau oricare alta televiziune??? Aici este problema. Tin minte cum în 2008-2009 PRO TV era foarte aproape de a fi închis. De ce? Pentru ca guvernarea comunista era deranjata de acest canal. Si, probabil, daca nu ar fi existat 7 aprilie, acest post ar fi fost deja fara licenta de emisie.
Discutam ieri cu un ziarist si mi-a spus un lucru cu care am fost absolut de acord. Ar fi mult mai corect ca toata presa – audiovizualul si cea scrisa – sa fie corecta fata de noi si sa ne spuna a cui este, cine o finanteaza. Asta da, ar trebui sa fie o obligatie. Si atunci eu aleg ce citesc, ce urmaresc la TV. Sau, cel putin, stiu cine si ce interese promoveaza.
Eu, ca telespectator, am exclus demult NIT din lista celor care ma informeaza, pentru ca am avut posibilitatea de a alege. Inamicul numarul 1 al acestui post, ca de altfel al tuturor televiziunilor, este telecomanda.