Nicu Popescu: ,,De regula misiunile militare de mentinere a pacii sunt desfasurate în urma unor conflicte chiar mult mai intense decât conflictul care a avut loc în Transnistria, însa dupa stabilizarea situatiei, la unul, doi, cinci ani dupa finalizarea ostilitatilor de regula, de cele mai multe ori, evident ca se încearca înlocuirea trupelor de pace militare cu niste misiuni de observatori civili. Deci, în sensul acesta trupele de pace rusesti din Republica Moldova într-adevar au avut o functie pozitiva de stabilizare a situatiei în anii 92-93-94. Însa de atunci prezenta militara nu mai serveste intereselor reglementarii conflictului. Deci, la aceasta etapa Republica Moldova trebuie sa recunoasca contributia pe care a avut-o Federatia Rusa la stabilizarea situatiei, însa trebuie foarte ferm sa ceara înlocuirea acesteia.”
Europa Libera: Totusi ce înseamna o misiune de pacificare în zona de securitate?
Nicu Popescu: ,,Daca ne uitam la experienta altor state si altor zone de conflict, atunci vom vedea ca în cazul Bosniei cam 7-8 ani dupa încetarea razboiului în 95 a existat o prezenta militara internationala sub egida NATO, însa treptat acea prezenta militara a fost înlocuita de o misiune de politie a Uniunii Europene si o misiune militara mult mai restrânsa a Uniunii Europene. În cazul Kosovo din nou, la circa 10 ani de la încetarea ostilitatilor, în 1999 Uniunea Europeana si NATO au desfasurat o misiune civila de monitorizare a situatiei din Kosovo. Putem sa ne uitam chiar si la exemplul Georgiei, unde situatia este mult mai delicata, chiar mult mai instabila decât în Republica Moldova, tinând cont de razboiul din 2008, dar si o zona de conflict mult mai militarizata, în care au avut loc ciocniri cu regularitate în ultimii 20 de ani, dar chiar si în Georgia astazi stabilitatea relativa din jurul Osetiei de Sud si Abhaziei este asigurata printr-o prezenta militara civila, o misiune de monitorizare a Uniunii Europene, care consta din circa 300 de civili, care monitorizeaza situatia pe teren si nu este nevoie de o prezenta masiva de o mie si ceva de oameni cu armament. Deci, în sensul acesta, în conditiile în care exista interesul politic de a mentine situatia stabila - si în cazul Republicii Moldova sunt sigur ca si Guvernul de la Chisinau si autoritatile de la Tiraspol nu au absolut nici un interes sa tensioneze situatia, - este absolut clar ca pentru a mentine stabilitatea din aceasta regiune nu mai este nevoie de tancuri, masini blindate si soldati cu automate. Exista nevoia unei misiuni civile fara automate, fara tancuri, care poate monitoriza situatia, investiga si preveni niste eventuale disensiuni, care pot aparea în zona. Însa pentru aceasta nu ai nevoie de soldati cu Kalasnikov si de masini blindate.”
Europa Libera: Eu m-am uitat în acest acord moldo-rus, care a fost semnat în anul 1992, dar si în anexele acestui document, unde se arata foarte clar ca pacificatorii ar avea dreptul sa urmareasca si sa retina grupuri înarmate si sa traga în oameni doar în cazul opunerii rezistentei cu arme de foc. De ce s-a ajuns la aceasta victima la 1 ianuarie aici la Nistru?
Nicu Popescu: ,,Evident ca e nevoie sa se efectueze o investigatie, eventual o investigatie de catre un organism international, în care atât Republica Moldova, cât si Rusia, dar si autoritatile transnistrene ar avea încredere. Condusa bunaoara de OSCE sau ONU. Într-adevar nu toate detaliile acelui incident sunt clare. Însa este absolut cert, indiferent de comportamentul pe care l-a avut Vadim Pisari, acea situatie nu constituia o amenintare la securitatea trupelor de mentinere a pacii. Republica Moldova nu este din fericire Afganistan, sau Irak, în care exista aceste atentate cu masini si cu bombe împotriva trupelor de pace. Este absolut clar ca timp de 20 de ani Republica Moldova a fost foarte stabila, nu au existat nici un fel de amenintari la adresa trupelor de pace si este absolut clar ca acea reactie foarte violenta a reprezentantului trupelor de pace nu se înscrie nici în documentele care determina modul de comportament în zona de securitate a Republicii Moldova, dar mai ales la realitatea din aceasta zona de securitate, care a fost foarte stabila în ultimii 20 de ani. Si anume pentru a evita astfel de incidente ar fi foarte utila înlocuirea trupelor de pace actuale cu o misiune de civili, la care ar participa si Federatia Rusa, si Ucraina, si alte state membre ale OSCE si Uniunii Europene. Însa o astfel de misiune ar servi la stabilizarea situatiei. Or, astazi ceea ce vedem din pacate este ca aceasta dimensiune militara a trupelor de mentinere a pacii de fapt a servit drept un element de destabilizare a situatiei în zona de securitate. Si astfel de riscuri, care apar odata cu prezenta unor forte înarmate în zona de securitate pot fi usor gestionate si usor eliminate prin reformarea instrumentelor de monitorizare a situatiei din zona de securitate.”
Europa Libera: Pe cât de usor este ca în locul acestor pacificatori militari sa fie adusa o misiune civila sub control international?
Nicu Popescu: ,,Vedeti ca aici apare întrebarea care sunt scopurile primordiale ale Rusiei. Daca interesul Rusiei e mentinerea pacii si mentinerea stabilitatii în aceasta zona, atunci nu este deloc clar de ce este necesara o prezenta militara masiva. Daca însa Rusia are alte scopuri, nu doar mentinerea pacii, atunci evident ca Rusia nu doreste si nu va dori sa mearga pe reformarea prezentei sale militare. Însa pâna la urma problema transnistreana este ferm pe agenda relatiilor ruso-europene si acest incident cred ca fara doar si poate constituie un argument foarte si foarte puternic pentru necesitatea reformarii acestor instrumente si elemente care asigura mentinerea stabilitatii în Republica Moldova.”
Europa Libera: Domnule Popescu, dar daca au trecut 20 de ani de discutii si nu s-au clarificat prea mult lucrurile pe acest subiect, credeti ca acum ar fi posibil?
Nicu Popescu: ,,Anume din cauza faptului ca în 20 de ani nu s-a progresat în directia reglementarii transnistrene, trupele de mentinere a pacii rusesti în aceste circumstante devin unul din principalele elemente de tensiune din zona, inclusiv a relatiilor moldo-ruse, inclusiv a relatiilor dintre Uniunea Europeana si Rusia, anume din cauza faptului ca în 20 de ani au existat atât de putine progrese este cazul sa ne întrebam cum putem reveni pe fagasul progresului în reglementarea transnistreana. Toti sunt de acord, inclusiv Federatia Rusa, inclusiv Ucraina si evident Moldova ca riscul unor ostilitati, inclusiv a unor ostilitati initiate de Republica Moldova este practic zero. Deci situatia si stabilitatea din aceasta zona poate sa fie mentinuta prin mecanisme diplomatice, prin negocieri, prin discutii politice, prin presiuni politice, la urma urmei, daca se creeaza niste situatii de conflict.”
SURSA: Europa Libera