15.04.2013

Mihai Ghimpu: Buna ziua, domnule Marinuta!

Dupa conferinta de presa de vinerea trecuta a asa-zisului consiliu de " reformare", mi-am reamintit cum ai devenit ministru " liberal". Era, cred, in 2008, cind la o sedinta a Biroului Politic al partidului te-a adus si te-a prezentat un bun prieten al partidului nostru, a carui recomandare era egala cu lansarea sigura in marea politica. Erai somer si veneai in PL direct de la prasit patlagele de pe malul Nistrului. Dar nu a contat pentru noi, caci multi dintre ai nostri pe timpul lui Voronin fusesera marginalizati, scosi din lucru, alungati din republica. Hotaritoare era experienta ta de ofiter superior in Ministerul Apararii si faptul ca ai absolvit o scoala NATO, ceea ce ar fi indicat orientarea ta politica si valorile de care te ghidezi in viata.
Mihai Ghimpu: Buna ziua, domnule Marinuta!

Din pacate,  am  gresit. Astazi aflu  ca în perioada 2004-2006, cînd te aflai la studii la Naval Postgraduate School, California, Monterey, ai scris o lucrare care se refera si la presupusele solutii, în viziunea ta, de rezolvare a conflictului transnistrean  – „Evolution of transdniestrian conflict in  the Republic  of Moldova prospects for its solution”. Ceea ce m-a uimit peste  masura este ca pledezi pentru FEDERALIZAREA republicii. Se stie bine ca aceasta modalitate de rezolvare a chestiunii transnistrene  este nu numai contrara intereselor noastre nationale, ci si coincide întocmai cu pozitia Rusiei si lucreaza în  favoarea intereselor ei imperiale la Nistru.

Înseamna aceasta, domnule Marinuta, ca esti de fapt altul decît te-ai prezentat la acea sedinta din 2008, ca esti de fapt o „cîrtita” în PL („cîrtita” – agent infiltrat)?

Nu mai spun ca la profilul tau de „mare roman patriot” se adauga o convingere  pe care o exprimi în aceeasi lucrare despre ceea ce tu numesti „ocupatia germano-romana a Basarabiei”.

Si eu,  care sunt poate prea încrezator  în oameni,  care am facut o politica de promovare a tinerilor te-am promovat îndata în functia de ministru si apoi, fiind presedinte interimar, din locotenent-colonel,  te-am ridicat, cu titlu de exceptie, la gradul de general si asta datorita faptului ca ai facut studii în SUA pe linia NATO. Dar am gresit amarnic, fiindca în lucrarea ta de licenta, pe care eram obligat sa o cunosc atunci  (multumesc Domnului ca am dat de ea acum) tu nu meritai niciuna, nici alta, fiindca în lucrarea mentionata  ai falsificat istoria. Înseamna ca nu esti singurul care a fost si este trimis la studii în strainatate pentru a ne induce în eroare pe noi, care ne orientam spre cei care au facut studii peste hotare. Sigur ca sunt departe de gândul de a-i pune pe toti cei care fac studii peste hotare în acelasi cos, dar ma face sa fiu mult mai responsabil fata de cei pe care îi voi promova din partea partidului.

Asadar, dl ministru, îndeplineste întelegerea noastra de a demisiona din functia de Ministru al Apararii!


P.S. Mai jos dau traducerea paginilor din lucrarea mentionata si linkul lucrarii.

Fragmente din lucrarea de licenta a dlui Marinuta


În iunie 1941, trupele române, împreuna cu armatele fasciste, au invadat Uniunea Sovietica. România reanexâd Basarabia a obtinut controlul asupra regiunii transnistrene, un teritoriul dintre Nistru si râul Bug. Obiectivul Romaniei a fost de a recâstiga controlul Basarabiei, dar a avut nici un interes în anexarea regiunii transnistrene. Cu toate acestea, aceasta regiune a suferit foarte mult de pe urma ocupatiei germane si române. În timpul ocupatie, peste 120.000 de evrei si tigani din Basarabia si Bucovinei, împreuna cu multi altii din Transnistria, au fost deportati sau ucisi în aceasta regiune, , fiind cea mai mare lichidare a evreilor de catre fortele non-germane. Conform datelor statistice arata ca în 1930, evreii constituiau 7,2 la suta din populatia Basarabiei, în timp ce în 1959, numarul lor a scazut la 3,3 la suta din populatie. Acesta în rezultat a fost sentimentul de antipatie fata de români de catre Transnistria. Elitele rusofone pentru a mobiliza actiunile violente în timpul conflictului Transnistrean cu un mare succes au folosit acelasi sentiment.

În august 1944, trupele sovietice din nou au câstigat controlul asupra teritoriului Basarabiei si a asigurat Moldovei un loc în Uniune ca parte componenta a Uniunii Sovietice.

În sumar, perioada de 26 de ani de dezvoltare a Basarabiei în suveranitatea României a contribuit la abaterea identitati populatiei basarabene.

În pofida rezultatelor importante obtinute prin aplicarea politicii de romanizare, statutul de drept al

Basarabiei a avut un rezultat de încetinire a procesului datorita atitudinei iresponsabile al regatului administratiei Române în promovarea administrarii reformelor în perioada interbelica, precum si a procesului de înapoiere a taranilor basarabeni.

Astfel, pâna la sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial populatia Basarabiei nu si-a dezvoltat o identificare unica. O parte a populatiei se dadeau drept români o alta parte au ramas” copiii si nepotii moldovenilor din 1812” În mode smnificativ din acea data minoritatile rusa si ucraineana sau orientat spre Rusia, creîndu-se astfel un spectru larg de manipulare etnica. Elitele autohtone au fost câteva si toate au emigrat în România dupa anexarea Basarabiei la Uniunea Sovietica. Aceste lucruri au imbogatit în mod semnificativ sansa Uniunii Sovietice de a crea natiunea moldoveneasca sovietica, si în cele din urma unificarea identitatii acestei regiuni.

———————————————————————————————————————————————————————————————

Administratiile de la Tiraspol încep a evolua, creând tensiuni la frontierele NATO si UE, prin urmare, aceasta a dus la scaderea securitatii în regiune si  creaza premizele pentru o eventuala escaladare a unui conflict. Pe scurt, din cauza conditiilor negative mentionate anterior, implimentarea acordului federal în situatia politico-economica din Republica Moldova, inclusiv si regiunea transnistreana, nu ar integra tara, si, ca rezultat, rezolvând conflictul dintre Chisinau si Tiraspol, va agrava conflictul.

Cu toate acestea, solutia de federalizare ar putea fi un instrument bun pentru dezvoltarea relatiilor de viitor dintre Tiraspol si Chisinau, daca nu se vor lua masurile necesare pentru a elimina sau diminua efectul factorilor negativi discutate anterior.

3.Conditiile necesare pentru federalism


În ultimul deceniu, conducerii transnistrene a beneficiat de starea in care se afla si a fost folosit-o pentru a prelungi procesul de negociere. Astfel, autorul sustine ca, în scopul de a obtine o solutionare definitiva a conflictului transnistrean beneficiile starii actuale pentru autoritatile transnistrene trebuie sa fie reduse, ambele societati ar trebui sa fie deschise pentru dezvoltarea democratica, cu un stat de drept si piata libera, si în cele din urma, Transnistria trebuie sa ofere o putere substantiala de la centru, si o autonomie semnificativa în propriile afaceri. În aceste conditii, solutia federalizarii ar putea servi ca un instrument de integrare. În astfel de circumstante, în scopul de a obtine o solutionare politica a conflictului transnistrean, în primul rând, actorii interni si externi trebuie sa coopereze în crearea unei baze favorabile pentru integrare. În al doilea rând, valorile democratice si orientarea pe piata libera trebuie sa fie mai mult promovata în Republica Moldova în special în Transnistria. Transnistria este controlata de un regim autoritar care limiteaza pluralismul politic a procesului antireformist.

Actuala conducere politica din opozitie de la conducere  este amenintata în permanent de serviciile de securitate. Alegerile, desfasurate în aceasta regiune, nu au fost monitorizate de catre organizatiile internationale sau regionale. Cu toate acestea, în consens este ca alegerile nu au fost niciodata libere si nici corecte.