Fake news, false news si razboi informational din Republica Moldova asupra întregului spatiu românesc
La nivelul instrumentelor mass media din Republica Moldova, circa 80% din piata – pe datele furnizate astazi de institutia care se ocupa de audiente – apartine trustului condus de Vladimir Plahotniuc. E adevarat, si compania de masurare, si principalele companii de publicitate au de a face cu acelasi cvasi-monopol, o afacere banoasa potrivit criteriilor din Republica Moldova, dar a carei situatia e mai relevanta prin faptul ca exclude intrarea pe piata a oricarui tert, care ar încerca o competitie si finantare pe baza vizibilitatii si audientelor, ca mass media electronica. E adevarat ca s-au adoptat câteva legi menite sa duca la reglementarea generala a domeniului mass media pe aceasta dimensiune.
Mai întâi, este vorba despre legea care presupune descentralizarea si deconcentrarea proprietatii în mass media, însa aceasta actioneaza pe rând, pas cu pas, în functie de încheierea actiunii licentelor curente, când un proprietar trebuie sa decida ce pastreaza si ce vinde din posturile si actiunile majoritare pe care le detine la mai multe posturi de televiziune. Va mai dura între trei si cinci ani situatia curenta, pâna la descentralizarea si deconcentrarea pietii.
Tot pe linia combaterii razboiului informational, la 1 octombrie a intrat în vigoare legea care presupune productia proprie, locala a posturilor de televiziune si radio din Republica Moldova, care ar trebui sa propuna în prime time minimum 6-8 ore de programe produse în Republica Moldova. Nu e un panaceu, dar e un pas înainte, pentru televiziunile care nu respecta legea europeana a televiziunii transfrontaliere (cu precadere, deci, pentru cele de limba rusa).
Vom vedea cum se aplica aceasta prevedere si mai ales impactul asupra pietei media electronice, dar impactul real îl vom putea evalua într-o perioada de 6-9 luni de aplicare, mai ales odata ce Consiliul Coordonator al Audiovizualului va evalua piata si va propune primele sanctiuni Pe aceeasi linie, CCA are o componenta interesanta de monitorizare a încalcarii legii pe dimensiunea fake news si propaganda si a reusit sa elimine deja din peisajul din Republica Moldova unele posturi.
Pe baza monitorizarii repetate, posturile de televiziune care produc jurnale si emisiuni de dezbateri ce nu se înscriu în regulile jurnalistice risca sanctiuni ce merg pâna la suspendarea licentei pe anumite intervale de timp. De remarcat ca televiziunile ruse care sunt retransmise în Republica Moldova sunt proprietatea unor oameni de afaceri si politici apartinând diferitelor partide, nu numai Partidului Socialistilor, declarat pro-rus, sustinator al reorientarii politice a Republicii Moldova, sau Presedintelui Igor Dodon si familiei.
În general, instrumentele media care intra sub incidenta razboiului informational în Republica Moldova, cu coordonare estica, din Federatia Rusa, sunt si instrumentele media esentiale pentru atacurile la adresa României. Daca în ceea ce priveste spatiul public si mass media din Republica Moldova lucrurile sunt într-o forma nuantata de reactie în raport cu falsul si propaganda, elemente ale razboiului informational, o structura propriu-zisa de combatere a acestei propagande sau a razboiului informational nu exista în Republica Moldova.
Functioneaza un site „Stop fals“, dupa modelul ucrainean „Stop fake“. Centrul de Informare si Documentare (CID) NATO are programe de constientizare si informare în legatura cu instrumentarul razboiului informational, în timp ce Centrul pentru Jurnalism Independent emite rapoarte curente în ceea ce priveste profilul instrumentelor mass media principale din Republica Moldova si modul de raportare la regulile jurnalistice, cu relevanta si în privinta echidistantei fata de diferitii actori politici, deci nu calibrata pe fake/false news sau razboi informational neaparat.
Calitatea, echilibrul si eficienta evaluarilor sunt mai degraba pozitive, desi exista contestari si discutii si în aceasta directie. În general, instrumentele media care intra sub incidenta razboiului informational în Republica Moldova, cu coordonare estica, din Federatia Rusa, sunt si instrumentele media esentiale pentru atacurile la adresa României. Ele altereaza întreg spatiul public de limba româna în mod direct, prin publicatiile de specialitate în limba româna sau în format bilingv, dar si indirect, prin preluarea prin traducere a stirilor si relatarilor din limba rusa de catre site-uri si purtatori de cuvânt terti, bloggeri si troli de limba româna, fiind difuzate electronic la nivelul internetului si social media. Un rol deosebit de important îl au agentiile de stiri din Republica Moldova, inclusiv cele cu continut video si audio, care sunt sursa principala de multiplicare în mass media de main stream, pe site-urile publicatiilor consacrate si în mass media audio, video si scrisa de limba româna, care se rasfrâng ca impact asupra întregului spatiul românesc.
Convergenta lingvistica face ca influenta informatiilor din Republica Moldova sau provenind din spatiul post-sovietic sa se raspândeasca si sa aiba impact major si asupra publicului din România care are interese, radacini, relatii de rudenie sau pur si simplu e curios de ceea ce se întâmpla în Republica Moldova si care nu obtine informatiile din mass media din România – saraca în informatie din stânga Prutului – ci o ia exclusiv din surse electronice de provenienta Republica Moldova. O observatie aparte pentru sursele mass media care trateaza surse externe si care traduc direct presa rusa, agentiile de stiri din limba rusa sau interpretarile ce provin din spatiul media rus.
Aici transpunerea în limba româna cu referinte strict la instrumente mass media ruse vin cu tot cu încarcatura de interpretare si elementele de razboi informational ce reflecta scopul initial, respectiv devin multiplicatori pe tot spatiul românesc al acestei propagande si agresiunilor informationale premeditate din spatiul rus. În mod particular, toate aceste reflectari mediatice ale României, relatiilor sale cu Republica Moldova, relatiilor sale cu terte state, inclusiv despre situatia interna din România sufera de la selectie, interpretare, la mod de prezentare si comentare de catre analisti rusi sau selectati si consacrati de presa rusa si de propaganda rusa, fiind purtatoare ale actiunilor antiromânesti si românofobe emise de catre Moscova.
Context intern în Republica Moldova cu impact asupra actiunilor anti-românesti si discriminarii elementului românesc din Republica Moldova Exista evenimente obiective care au generat senzatia si perceptia de escaladare a elementelor vizibile de antiromânism si românofobie de la Chisinau, cu impact asupra întregului spatiu românesc.
Daca adoptarea unor legi relevante subliniate mai sus au reusit sa calmeze sau sa tempereze acest trend, al carui impact îl vom vedea însa dupa perioada monitorizata, accentuarea acestor porniri împotriva imaginii României, românilor, limbii române si a istoriei României sunt naturale si vin din contexte politice si evolutii anterioare, de unde si perceptia de discriminare a românilor în Republica Moldova, dar si existenta unor fapte efective de discriminare înregistrate la nivel izolat.
De remarcat ca perceptia aferenta acestui fenomen este una izolata, la niveluri individuale, desi tot mai numeroase, însa nu exista, sociologic, statistic, o asemenea perceptie la nivelul populatiei Republicii Moldova, un lucru foarte bun, pentru ca permite ca masurile luate deja si cele de reechilibrare pe care le sugeram dupa consultarea prezentului material, sa intre în actiune si sa evite consacrarea existentei unui asemenea trend incompatibil cu optiunea europeana a Republicii Moldova, cu aspiratiile sale democratice, cu bunele relatii bilaterale, cu alocarea fondurilor bugetare românesti nerambursabile si a împrumutului special al statului român, cu numeroasele eforturi de sprijin politic si financiar, inclusiv direct din partea statului român catre Republica Moldova.