Si nu e vorba doar despre negocierile si sustinerea generalului rebel libian Khalifa Haftar sau de livrarea de arme talibanilor în Afganistan, ci, mai nou, de împingerea Orientului Mijlociu, în întregul sau, spre razboi si a Israelului la colt, pentru a smulge avantaje si concesii, eventual pe seama Statelor Unite. Testul cu arma nucleara de duminica trecuta al Coreei de Nord condusa de Kim Jong-un e o noua provocare la adresa Statelor Unite si a situatiei internationale în Asia de Sud-Est. O situatie complexa, care ar aduce Phenianul în prim planul dezbaterilor internationale si la masa de negocieri, daca miscarea nu ar fi fost amplificata si sugerata direct de catre Rusia lui Putin.
Mare jucator la cacealma, cu resurse economice tot mai precare si cu armata conventionala limitata în capacitatea de a actiona la distanta strategica, presedintele rus a reusit sa se insereze peste tot în lume în conflicte în care submineaza interesele si pozitiile SUA si ale Occidentului, chiar daca nu are neaparat capabilitati si instrumente pe teren. Este cazul Siriei, Libiei, Afganistanului, iar acum al Coreei de Nord. Marea problema a Rusiei este aceea ca nu poate oferi nimic SUA la nivelul reasezarii comunitatii internationale, pentru a fi acceptata ca superputere. A încercat postura batausului din sistem, care creeaza probleme si ocupa teritorial vecinii, pentru a fi întrebat, imediat, ce vrea, mai ales de mult prea fragilii europeni, la nivel militar si emotional si, pe aceasta strategie, pentru a câstiga ceva ulterior la masa de negocieri.
Adica provoaca un conflict, intra cu trupe si ocupa teritorii, cu costuri cât mai reduse, negându-si chiar prezenta militara, pentru ca ulterior sa câstige pacea. Însa dupa Ucraina, sistemul nu mai merge, asa încât Rusia lui Putin a trecut la ingerinte în conflictele altora, acutizarea lor, implicarea în acutizarea conflictului, pentru ca ulterior sa intre în jocul pacii si sa aiba ce negocia contra controlului absolut în vecinatatea apropiata pe care si-l doreste. Rusia are si o traditie, si o memorie în aceasta directie.
În perioada Razboiului Rece era o forma clasica de a proceda, fiind întotdeauna în spatele celeilalte parti în toate conflictele ce implicau Occidentul. Azi Putin nu mai detine forta, capabilitatile si banii de atunci, de aceea speculeaza si valorifica la maximum ce poate: forta militara restrânsa, interesele si carnea de tun ale Iranului si militiilor siite în Siria, diplomatia si vânzarile de arme în Libia si Afganistan, chiar daca la fosti dusmani precum talibanii, pivotarea spre Asia si incitarea la ruleta ruseasca cu arma nucleara, chiar cu riscul declansarii unui razboi major în Coreea de Nord.
Controversele mega-exercitiului Zapad 2017: Rusia testeaza pregatirea pentru atacarea Occidentului În luna septembrie, Rusia desfasoara mega-exercitiul Zapad 2017, un exercitiu care se desfasoara o data la 4 ani si care, de aceasta data, a stârnit cele mai mari controverse. Elementele de preocupare au aparut de la numarul de soldati, nave, aeronave si tehnica militara implicate, în forma transmisa de Moscova catre NATO, care s-ar rezuma la circa 12.700 de soldati (13.000 dupa alte surse) si numarul real de trupe implicate, situate de estimarile lituaniene la 100.000 si de cele ucrainene la 240.000 de militari implicati, chiar daca nu toti pe teren, în Belarus.
O componenta importanta a acestor exercitii o constituie si utilizarea corpurilor 1 si 2 de Armata ale Armatei a 8-a de Garda din Districtul Militar Sudic al Fortelor Armate ruse, desfasurate în estul Ucrainei, în Donbas. De fapt, preocuparile vin din numararea distincta a participantilor la exercitii care implica si regiunea Extinsa a Marii Negre. Deci exercitiile anuntate Zapad 2017 vor fi dublate de alte categorii de exercitii neanuntate, de mai mica amploare, în alte zone, în timp ce zona de comanda si control a Armatei Ruse din profunzimea teritoriului si Fortele Aero-Spatiale ruse vor participa si ele, fara a fi cuantificate în numarul total anuntat.
A doua problema majora vizeaza transparenta potrivit acordului OSCE, respectiv prezenta unor observatori calificati, la un nivel potrivit, pentru a monitoriza exercitiile si a evita perceptii gresite si evaluari sau chiar reactii exagerate. Desi Belarusul a anuntat pe toate agentiile de presa invitarea NATO si a statelor vecine, inclusiv a statelor baltice, Secretarul General al NATO a criticat lipsa de transparenta si respectarea acordurilor de la Viena, sustinând ca aceasta e mimata si se creeaza aparenta respectarii acordurilor, odata ce au fost invitati numai la ziua portilor deschise si doar atasati militari rezidenti. În perioada 14-20 septembrie, Rusia si Belarusul vor desfasura operatiunile Zapad-2017, exercitiu militar de amploare organizat o data la patru ani, pe o arie geografica ce cuprinde tarmul baltic, estul separatist al Ucrainei si enclava Kaliningrad, aflata între Polonia si Lituania.
Evenimentul a trezit nenumarate îngrijorari la Washington privind un posibil plan ascuns al Kremlinului prin aceasta desfasurare de forte. Principala îngrijorare din birourile Pentagonului a fost ca acest exercitiu este un potential „cal troian” cu care rusii ar putea sosi la pachet în Belarus, sa amplaseze definitiv trupe, fara sa se mai retraga, sau chiar sa genereze o operatiune militara ofensiva imediat, plecând de la acest exercitiu. Secretarul general al NATO a declarat, la 3 august, ca relatiile Aliantei Nord-Atlantice cu Rusia „nu au fost niciodata atât de dificile” dupa sfârsitul Razboiului Rece. Presedintele Consiliului National de Securitate de la Kiev, Oleksandr Turcinov, sustine chiar, într-un comunicat de presa al institutiei pe care o conduce, emis la 22 august, ca mega-exercitiul militar ruso-belarus Zapad-2017 programat în septembrie nu este altceva decât o stratagema prin care Kremlinul vrea sa testeze pregatirea generala a fortelor armate ruse pentru un „mare razboi” cu Occidentul.
Oficialul de la Kiev a subliniat însa ca nu doar fortele armate se „pregatesc de un razboi, ci întregul stat rus”, în chestiuni ce vizeaza „cheltuielile legate de materialele corespunzatoare si alte tipuri de resurse”. Din punctul de vedere al lui Turcinov, pe fondul situatiei economice dificile a Rusiei, care a fortat Kremlinul sa-si reduca infuziile bugetare în sectorul apararii, un astfel de exercitiu militar la scara larga nu poate fi doar un exercitiu de rutina. „În consecinta, noi încercari de interventie militara a Rusiei în politicile interne ale Ucrainei, Belarusului, Caucazului de Sud si Asiei Centrale nu pot fi excluse din perspectiva prezentata”, a precizat oficialul ucrainean. Zapad-2017 este înca un „pas al Rusiei spre intensificarea confruntarii pe continentul european si cere o reactie foarte serioasa din partea Occidentului si a Ucrainei”. De altfel, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, va efectua azi o vizita la batalionul NATO desfasurat în Polonia, o deplasare ce are loc înaintea amplelor manevre militare prevazute de Rusia în Belarus, potrivit subsecretarului de stat în Ministerul polonez al Apararii, Tomasz Szatkowski.
În ajun, Jens Stoltenberg s-a întâlnit cu presedintele polonez Andrzej Duda, dupa care s-a deplasat la baza NATO de la Orzysz (nord), care gazduieste unul din cele patru batalioane multinationale desfasurate în primavara de NATO: sub comandament american în Polonia, britanic în Estonia, canadian în Letonia si german în Lituania. Secretarul general al NATO a declarat, la 3 august, ca relatiile Aliantei Nord-Atlantice cu Rusia „nu au fost niciodata atât de dificile” dupa sfârsitul Razboiului Rece, în timp ce comandantul fortelor terestre americane în Europa, generalul Ben Hodges, a vorbit despre importanta trupelor de reasigurare si descurajare amplasate în Flancul Estic pentru a sustine apararea aliata în fata amenintarilor Rusiei.