Pe parcursul a 11 luni ale anului 2017, exporturile moldovenesti au constituit circa 2,2 miliarde dolari SUA. În acest volum, cota Uniunii Europene (UE) a fost de 66%, iar a Comunitatii Statelor Independente (CSI) – de 20%.
La prima vedere, livrarile pe pietele tarilor UE le depasesc semnificativ pe cele în CSI. Dar, la o analiza detaliata, se observa mai multe puncte interesante.
În ultimii ani, volumul reexportului (marfurilor restituite/exportate dupa procesare pe teritoriul Republicii Moldova), a constituit în expresie valorica circa 500 milioane dolari SUA anual, iar ponderea lor în exporturile totale a fost mai mare de 33%, în 11 luni ale anului 2017 (acum 20 de ani, în 1997, ponderea acestora în structura exporturilor constituia doar 6 la suta).
În timp ce exporturile catre CSI constituie produse de producere proprie, exporturile spre UE constituie, în volum de aproximativ 40%, reexporturi, adica exporturi de bunuri dupa prelucrare. Companiile straine (în unele cazuri companii transnationale) îsi plaseaza comenzile pentru prelucrarea în Moldova datorita costului relativ scazut al lucrarilor/serviciilor de prelucrare.
În structura exporturilor – reexporturilor spre tarile UE (produselor dupa prelucrare), le revenin practic 90 la suta din totalul reexporturilor. Ponderea tarilor CSI la acest capitol este mai mica de 1%.
Ponderea reexporturilor spre UE din volumul total al exporturilor constituie 36%, catre România – 44% din total exporturi in aceasta tara, catre Italia – 66%, catre Marea Britanie – 39%.
Vom aduce un exemplu. În 11 luni ale anului 2017, exporturile de marfuri pe grupul ”Masini, utilaje si mecanisme; echipamente electrotehnice”, au constituit 314 milioane dolari SUA (în principal în tarile UE), iar importurile de materie prima, pe acelasi grup de marfuri, pentru aceeasi perioada (la fel, preponderent, din UE), au constituit 291 milioane dolari SUA. Este vorba in mare parte de asamblarea cablurilor electrice pentru industria constructoare de masini a UE.
Astfel, se poate presupune ca exporturile reale, pe acest grup de marfuri, sînt cu putin mai mari de 20 milioane dolari SUA. Exemple respective pot fi aduse cu referire la mai multe grupuri de marfuri, acolo unde asa-zisele exporturi spre tarile UE se dovedesc a fi, în esenta lor, reexporturi de marfuri dupa prelucrare si procesare.
Riscul unor astfel de „procese de productie” este asociat cu faptul ca, imediat cum apar dificultati în raport cu forta de munca ieftina (pentru Moldova astfel de cazuri fiind deja o realitate), întreprinderile de acest gen se închid si migreaza în regiunile unde gasesc forta de munca mai accesibila si mai ieftina.
În ceia ce priveste pietele tarilor CSI, mentionez ca aici, în cea mai mare parte, sînt exportate produsele autohtone, care ne ofera o valoare adaugata înalta. Principala piata pentru astfel de livrari o constituie Federatia Rusa, unde pe principalele pozitii comerciale, anul trecut s-a înregistrat o crestere semnificativa.
În perioada ianuarie-noiembrie 2017, comparativ cu anul 2016, exporturile de mere spre Federatia Rusa au crescut de peste 2 ori, depasind cifra de 190 mii tone (record absolut pentru ultimii 20 de ani). Exporturile de mere în UE s-au cifrat la 6,2 mii tone, mai putin de 31 ori.
Exporturile de caise, prune si piersici catre Federatia Rusa, în perioada ianuarie –noiembrie 2017, au ajuns la 39 mii de tone, iar spre UE – 19 mii tone sau de 2 ori mai putin.
Exporturile de struguri spre Rusia s-au cifrat la 40 mii de tone, iar catre UE – 16 mii tone, adica de 2,5 ori mai putin.
Volumul total al exporturilor de produse leguminoase (fara boboase) pe piata ruseasca a constituit 6,4 mii tone. Spre tarile Uniunii Europene s-a exportat ceva mai mult de 800 de tone, adica de 8 ori mai putin.
Intensificarea exporturilor spre Federatia Rusa se înregistreaza si la compartimentul vinuri. Dupa o reducere tripla a exporturilor de vinuri pe piata ruseasca, în 2014, livrarile acestora au crescut: în 2015 – cu 6%, în 2016 – cu 44%, iar în 2017 – cu 12,4%.
Reiterez, noi nu ne putem permite luxul de a renunta la careva piete, fiecare dolar din exporturi înseamna locuri de munca concrete. Totusi, este imprudent sa mizam doar pe pietele occidentale, ignorînd realitatea si potentialul partenerilor estici.
Suntem datori sa pastram si sa revenim pe pietele tarilor CSI, crescînd exporturile produselor noastre pe pietele occidentale, dar si pe cele din alte regiuni ale lumii.