Totusi, studiindu-i continutul, noi nu gasim în aceasta strategie nici scopuri bine formulate, nici planificari riguroase, nici obtinerea unor interese de lunga durata ale tarii, nici capacitate de mobilizare.
Într-o mare masura, proiectul propus seamana a o teza de licenta bunicica a unui student de la ASEM si, apropos, am dori sa stim cît costa o astfel de lucrare, cîti bani s-au cheltuit din granturi si împrumuturi straine pentru elaborarea acesteia.
Or, se stie ca rezultatele proaste în economie deseori sunt datorate nu atît lipsei resurselor, cît proastei planificari a actiunilor. Pentru nivelul unui stat, aceasta asa-numita strategie reprezinta o slaba planificare a scopurilor, etapelor si actiunilor.
În esenta sa, întreaga Strategie de dezvoltare a RM în perioada de pîna în 2020 se reduce la descrierea situatiei în domenii (educatia, drumurile, accesul la finante, mediul de afaceri, sistem judiciar, consumul de resurse energetice, sistemul de pensii), selectate în calitate de prioritare pentru perioada de pîna în anul 2020, la expunerea viziunii Guvernului asupra perspectivei de dezvoltare a acestora si asupra rezultatelor asteptate.
E prea putin pentru o strategie serioasa, care se vrea eficienta.
Stimati deputati, orice strategie, orice program cu caracter national are menirea sa contribuie la cresterea economica si la reducerea saraciei. Ce prevede, la acest capitol, Strategia discutata?
De exemplu, privitor la pensii, catre anul 2020 se prevede ca marimea pensiilor va compensa minimul de existenta într-o proportie de 85% doar, iar 84 la suta dintre pensionari vor avea o pensie sub minimul de existenta. Bune obiective!
În acelasi timp, te uimeste lejeritatea cu care, la capitolul Drumuri (pag.20) se mentioneaza ca este necesara mobilizarea surselor interne si externe suplimentare de finantare în volum de 1,1 mlrd. euro. Strategia nu indica sursele din care se planifica obtinerea unor astfel de mijloace. Totodata, experienta de realizare a SCERS este o dovada a faptului ca lacunele în aspectele ce tin de acoperirea financiara vor avea o influenta negativa directa asupra rezultatelor cele mai bune strategii.
In proiectul Strategiei Nationale de Dezvoltare Moldova 2020 practic lipsesc viziuni clare privind dezvoltarea spatiului rural si sectorului agricol iar problema ocrotirii mediului înconjurator este ilustrata doar superficial. Astfel, desi sectorul agricol influenteaza direct nivelul de viata a peste 60 la suta din populatia tarii din spatiul rural, oferind locuri de munca la peste 33% din forta de munca din tara si fiind sursa principala de materie prima pentru industria alimentara, aceasta nu pare a fi o prioritate pentru Guvern. În strategie lipsesc masurile si actiunile concrete ce ar duce la sporirea investitiilor în sector si implementarii tehnologiilor avansate ce ar contribui la sporirea productivitatii muncii, randamentelor la hectar, utilizarii eficiente a terenurilor agricole si ca rezultat la cresterea nivelului de trai in sectorul rural.
Nu sunt clare care sunt viziunile Guvernului în ceia ce priveste utilizarea resurselor naturale – în special a apei care, din câte se cunoaste deja este în deficit în Republica Moldova si a solurilor care degradeaza pe an ce trece, iar masuri concrete în aceasta privinta nu se prevad.
Nu este o prioretizare a industriilor – în special a celei alimentare care direct depinde de nivelul de dezvoltare a sectorului agrar. Piata practic abunda de produse agroalimentare de import – Guvernul însa nu vede în aceasta o problema nici in viitorii 8 ani. Nu este clar cum statul intentioneaza sa protejeze producatorul autohton si sa diminueze cota produselor similare importate.
Sînt elaborate doua scenarii – cel de baza si cel de alternativa, adica pentru cazul modificarii modelului cresterii economice. În primul caz, ritmurile de crestere economica, în anii 2012-2020, vor constitui, în medie, 4,7%, iar în cel de-al doilea – 5,9%, adica 1,2% constituie efectul reformelor planificate. Pentru comparatie: în perioada 2010-2011, ritmurile de crestere ale economiei moldovenesti, tinînd cont de efectele crizei din anul 2009, au constituit, în medie, 5%. Totodata, va rog sa observati, fara modificarea paradigmei de crestere!!! Apare întrebarea: unde este efectul scontat de la reformele planificate?
Cu toate acestea, care va fi impactul cresterii asteptate asupra pozitiilor Moldovei comparativ cu alte state din regiune? Conform datelor prezentate în text, PIB PER CAPITA în Moldova, în anul 2010, s-a cifrat la 32,4% din media pe regiune, iar în anul 2016 – 33,5%, cu alte cuvinte va creste cu 1,1 p.i., pe cînd datele privind situatia în Ucraina si Georgia indica o crestere de 3,2 si, respectiv 2,2 p.i. Este clar ca, avînd un astfel de ritm, Moldova va avea nevoie de 100 de ani pentru a se apropia de nivelul Uniunii Europene.
Astfel, putem formula principalele deficiente ale proiectului prezentat al Strategiei de dezvoltare nationala pîna în anul 2020. Acestea sînt urmatoarele:
- Lipsa unui sistem clar de obiective ale dezvoltarii nationale, cînd obiectivul principal si obiectivele de alte niveluri sînt corelate si se interconditioneaza;
- Strategia nu poarta un caracter complex.
- Lipsa unei argumentari clare la solutionarea mai multor probleme si utilizarea nefondata a metodelor de modelare economico-matematica, inaplicabile în conditiile noastre;
- Nu este prelucrata subiectul privind acoperirea financiara a cheltuielilor pentru executarea planului de masuri pentru realizarea Strategiei;
- Caracterul închis si lipsa de transparenta la elaborarea proiectului, neimplicarea în acest proces a societatii civile si a comunitatii de experti.
La modul practic, autorii acestei strategii seamana cu acel biet arhitect care a planificat podul, iar dupa aceea se apuca sa planifice si rîul. Asa ceva este inadmisibil.
Pentru elaborarea unei strategii cu adevarat eficiente e nevoie de un grad mai înalt de competenta si mai multa responsabilitate.
Din aceste motive, noi, grupul de deputati-socialisti, evidentiind necesitatea elaborarii Strategiei sau a unui alt document de program cu caracter national, totusi credem ca documentul propus nu corespunde provocarilor actuale, si, în virtutea acestui fapt, nu va contribui la solutionarea problemelor Moldovei contemporane. Deci, documentul nu poate fi aprobat de Parlament.
Noi nu putem vota un document care are multe cuvinte si foarte putin continut.
Va multumim pentru atentie.