Din toate principiile clasice pe care trebuie sa le întruneasca o politica bugetar-fiscala orientata spre dezvoltare economica si securitate sociala pentru populatie, proiectul propus de Guvern respecta doar principiul continuitatii. Însa, continuitatea se refera doar la majorarea cotelor de impozitare si diminuarea sustinerii sociale pentru cetatenii acestei tari. Este deja al treilea document de politica bugetar-fiscala elaborat de guvernarea AIE si insistenta cu care se merge pe majorarea de impozite are o singura explicatie – incompetenta manifestata în administrarea fiscala si vamala, nivelul de coruptie extrem de ridicat în organele obligate sa asigure acumularea veniturilor bugetare. Ultimii trei ani suntem martori ai unui paradox macroeconomic: desi Guvernul declara cresterea economica si cotele impozitelor se majoreaza de la an la an, acumularile bugetare nu cresc corespunzator.
În aceste conditii, Alianta pentru Integrare Europeana încearca sa rezolve problemele care se isca din cauza propriei incapacitati de administrare a veniturilor bugetare prin majorari continue de impozite. De fapt, tocmai acest lucru reflecta caracteristica de baza a politicii bugetar-fiscale care este conceputa pentru anul viitor de Guvern. În fond, se merge neabatut pe insistenta si recomandarile Fondului Monetar International, care cere majorarea impozitelor si introducerea unor taxe fiscale suplimentare, iar Ministerul Finantelor, fiind ostatic al unei administrari fiscale si vamale ineficiente, si presimtind cresterea prapastiei deficitului bugetar, în încercari disperate de acoperire a acestuia, propune dogmatic majorarea veniturilor bugetare din contul cresterii cotelor de impozitare.
Practic, politica bugetar-fiscala propusa de Guvern pentru anul 2012 este structurata în câteva componente principale:
1) reîntroducerea impozitului pe venitul întreprinderilor la cota de 12%;
2) pastrarea cotei 15% la retinerea impozitului pe venit la sursa de plata a dividendelor în folosul persoanelor fizice si includerea în Codul fiscala prevederilor precum ca agentii economici-beneficiari de dividende urmeaza sa includa sumele dividendelor obtinute în venitul brut;
3) aplicarea unui impozit pe venit în marime de 4% de volumul de vânzari pentru Întreprinderile mici care au cifra de afaceri de pâna la 600 mii lei pe an;
4) cresterea presiunii fiscale asupra persoanelor fizice prin majorarea cotei impozitului pe venit retinut la sursa de plata de la 5% la 7% si neajustarea grilelor de impozitare la procesul inflationist;
5) majorarea accizelor la autoturisme, produse petroliere, bauturi alcoolice tari, produse din tutungerie. Introducerea accizului la gazul lichefiat;
6) modificarea inadecvata a legislatiei vamale, care va afecta producatorii autohtoni, va stimula fenomenele coruptibile în Serviciul Vamal si va leza interesele legitime ale cetatenilor Republicii Moldova;
7) majorarea cotei minime a impozitului pe bunurile imobiliare amplasate în municipii si orase de la 0,02% la 0,05% sau de 2,5 ori;
8) marirea presiunii administrative asupra mediului de afaceri si persoanelor fizice prin majorarea unor amenzi pentru încalcari fiscale si extinderea metodelor si surselor indirecte de impozitare a veniturilor asupra persoanelor fizice.
În continuare voi expune opinia privitor la fiecare din componentele indicate.
1) Reîntroducerea impozitului pe venitul întreprinderilor la cota de 12%.
Este cunoscut ca atractivitatea investitionala al unui sau altui stat este conditionata de câtiva factori importanti cum ar fi:
1) stabilitatea politica;
2) loialitatea autoritatilor fata de investitori si lipsa de presiuni administrative din partea organelor de control;
3) siguranta investitiilor si eficienta sistemului judecatoresc;
4) existenta pietei de desfacere;
5) forta de munca calificata;
6) existenta resurselor energetice si resurselor naturale – materie prima accesibile la pret;
7) regimul fiscal si vamal atractiv.
Daca e sa examinam aceste componente care sunt determinante pentru investitor la tintirea tarii pentru localizarea investitiilor, este evident ca Moldova nu poate oferi nimic atractiv, cu exceptia politicii fiscale competitive în raport cu alte state din regiune, care se materializeaza în mod special prin existenta cotei „0” la impozitul pe venitul nedistribuit al întreprinderilor.
Pentru stimularea cresterii economice, sporirea atractivitatii mediului fiscal autohton si consolidarea capacitatilor economiei nationale de a creste mai rapid, este evident necesar de a suplimenta la maximum posibil mijloacele circulante disponibile la nivel de agenti economici. O modalitate sigura de stimulare a directionarii profiturilor spre reinvestire s-a dovedit a fi aplicarea cotei zero la impozitul pe venit. Revenirea la aplicarea impozitului pe venit la cota de 12%, si anularea tuturor facilitatilor fiscale existente, inclusiv pentru micul business, va fi receptionata de mediul de afaceri ca un semnal negativ pentru initierea afacerilor noi si directionarea spre Moldova a investitiilor straine.
Este cazul de mentionat, ca la etapa implementarii cotei zero a impozitului pe venit în RM, acestei idei s-a opus FMI, care abordeaza foarte rigid, poate chiar dogmatic subiectele ce tin de competitia fiscala între diferite tari prin aplicarea regimurile fiscale mai atractive. Totodata, cunoastem si practica Estoniei, care pâna la acceptarea ca membru a Uniunii Europene de asemenea a aplicat cu mare succes cota zero la impozitul pe venitul reinvestit. Odata cu intrarea în UE, pentru a nu crea concurenta investitionala neloiala altor tari, Estonia a fost impusa sa se dezica treptat de acest stimulent fiscal. În acest context, revenirea la cota de 12% a impozitului pe venit, de fapt este costul pe care il va plati mediul de afaceri autohton pentru obtinerea creditelor si granturilor externe de catre Guvernul actual. Dar, din momentul acceptarii acestor conditii, Moldova devine mai putin atractiva pentru businessurile transnationale, fapt care submineaza dezvoltarea în perspectiva a economiei nationale.
Conform estimarilor, reintroducerea impozitului pe venitul agentilor economici la cota de 12% va aduce venituri suplimentare la buget în suma de 2,3 miliarde lei. Este cert faptul ca aceste mijloace vor fi sustrase din circuitul economic, indiferent de faptul daca veniturile agentilor economici vor fi îndreptate spre distribuirea dividendelor sau mentinute pentru dezvoltarea afacerii. În conditiile crizei economice mondiale, consecintele careia vor fi resimtite si în urmatorii ani, este cert ca aplicarea cotei 12% la impozitul pe venitul întreprinderilor va lipsi agentii economici de sursele circulante necesare dezvoltarii si mentinerii afacerilor, acestea fiind nevoiti sa apeleze la atragerea surselor de finantare din credite si împrumuturi care impun costuri suplimentare si respectiv fac mai putin competitiva productia autohtona.
Astfel, pretul achitat de Moldova pentru creditele si granturile contractate de Guvernul Filat va fi unul foarte mare, iar consecintele acestor cedari vor fi resimtite în perioada lunga de economia nationala.
2) Pastrarea cotei 15% la retinerea impozitului pe venit la sursa de plata a dividendelor în folosul persoanelor fizice si includerea în Codul fiscala prevederilor precum ca agentii economici-beneficiari de dividende urmeaza sa includa sumele dividendelor obtinute în venitul brut.
Promovarea acestor propuneri presupune dubla taxare a veniturilor din dividende: atât la nivelul agentului economic platitor cât si în componenta venitului beneficiarului de dividende.
În mod practic, aplicarea sistemului propus de Guvern, pentru persoanele fizice-cetateni înseamna impozitarea veniturilor din dividende la cota de 27% (12% din venitul agentului economic platitor de dividende si 15% la sursa de plata a dividendelor în folosul persoanei fizice), iar pentru agentii economici-beneficiari de dividende cota impozitului pe venit aplicata dividendelor va fi de 24% si mai mult, în dependenta de câti agenti economici participa în lantul de calculare si achitare a dividendelor.
3) aplicarea unui impozit pe venit în marime de 4% de volumul de vânzari pentru Întreprinderile mici care au cifra de afaceri de pâna la 600 mii lei pe an;
Modalitatea propusa de Guvern pentru impozitarea ÎMM, practic nu solutioneaza problemele evaziunilor fiscale si presiunii birocratice asupra întreprinzatorilor mici, deoarece:
1) Nu se va micsora presiunea birocratica si administrativa asupra întreprinderilor mici: ramâne obligatia de a calcula contributiile de asigurari sociale, medicale, impozitele pe proprietate, taxele locale si impozitele rutiere, se pastreaza obligatia de utilizare a Masinii de Casa si Control, respectiv se pastreaza dreptul organelor de control de face verificari la acesti agenti economici ori de câte ori le va abate.
2) La moment una din cele mai mari probleme în administrarea fiscala este evaziunea fiscala pe calea nereflectarii în evidenta contabila a agentilor economici a volumelor reale de vânzari (nu se bat cecurile si respectiv nu se trec prin MCC vânzarile). Impozitul de 4% din activitatea operationala nici de cum nu solutioneaza problema ba invers o agraveaza. Exista pericolul real ca dupa punerea în aplicare a unei astfel de plati sumele trecute prin MCC vor scadea si mai tare.
3) Cota de 4% este una extrem de mare pentru întreprinderile mici. De fapt 4% de la volumul de vânzari este echivalent cu un impozit la cota de 40% în conditiile în care rentabilitatea vânzarilor este de 10%, ori cu alte cuvinte pentru ca 4% de la rulaj ca suma sa fie egale cu 12% de la profit este nevoie ca rentabilitatea vânzarilor sa fie 33%, ceea ce în conditiile unei concurente strânse este foarte mult.
4) Se mareste presiunea fiscala asupra întreprinderilor mici. Actualmente impozitul pe venit pentru mediul de afaceri este la cota 0. Dar si pâna la implementarea acesteia, întreprinderile mici erau scutite primii 3 ani de impozitul pe venit, iar urmatorii 2 ani achitau impozitul pe venit în proportie de 50% de la cota stabilita.
5) Impozitul pe activitatea operationala, în formula propusa de Ministerul Finantelor, presupune impozitarea întreprinderilor mici si în conditiile când au activat în pierderi, ori indiferent daca ai avut sau nu profit este necesar sa achiti statului 4% din suma vânzarilor.
4) cresterea presiunii fiscale asupra persoanelor fizice prin majorarea cotei impozitului pe venit retinut la sursa de plata de la 5% la 7% si neajustarea grilelor de impozitare la procesul inflationist.
Codul fiscal prevede ca perioada fiscala la impozitul pe venit este anul calendaristic si aprecierea finala a impozitului pe venit pentru contribuabilul-cetatean se face anual prin cumularea tuturor veniturilor, oferirea scutirilor si deducerilor la care are dreptul, aplicarea cotelor de impozitare si trecerea în cont a impozitului achitat pe parcursul anului, în special a celui retinut la sursa de plata.
Retinerea la sursa de plata a impozitului pe venit de la persoanele fizice în cuantum de 5%, este un procedeu fiscal, care în primul rând are drept scop înregistrarea si acumularea informatiei despre veniturile achitate pe parcursul anului persoanelor fizice, pentru prelucrarea ulterioara a acesteia de catre organul fiscal si determinarea sumei impozitului pe venit care urmeaza a fi achitata la buget suplimentar de contribuabil sau restituita din buget acestuia în baza declaratiei anuale. Astfel, majorarea de la 5 la 7% a cotei impozitului pe venit retinut la sursa de plata a veniturilor (cu exceptia celor salariale) în folosul persoanelor fizice, nu este altceva decât o metoda prin care statul impune abuziv cetatenii sa crediteze bugetul public national. Adesea, cetatenii respectivi, conform rezultatelor anuale nu au obligatia de a plati impozit pe venit la buget dar sunt nevoiti sa piarda luni în sir pentru a-si recupera din buget banii retinuti în plus la sursa de plata. Reiesind din dinamica acumularilor la buget din retinerea a 5% la sursa de plata a veniturilor în folosul persoanelor fizice, în anul 2012 urmare a majorarii cetei de la 5 la 7%, persoanele fizice vor credita bugetul public national cu circa 20 milioane lei suplimentar.
În anul 2011 scutirile persoanelor fizice la impozitul pe venit, pentru prima data în ultimii 10 ani, au ramas neschimbate fata de anul 2010 si au constituit:
8100 lei anual – scutirea personala;
12000 lei anual – scutirea personala majora;
1800 lei anual – scutirea pentru persoanele întretinute.
Pentru anul 2012, Guvernul propune majorarea marimii scutirilor cu 6,6% (coeficientul inflatiei prognozate) fata anii 2010 si 2011. Consider ca aceasta majorare este una absolut irelevanta sau doar „de ochii lumii si a deputatilor”. Chiar daca e sa purcedem pe logica propusa de Ministerul Finantelor, marimile scutirilor urmeaza a fi ajustate si la inflatia ce va fi înregistrata pe parcursul anului 2011 si care dupa cum se vede nu va fi mai mica de 10%. Mai mult ca atât, tin sa reamintesc, ca unul dintre obiectivele strategice în politica fiscala promovata de Guvernele anterioare Guvernului Filat, era cresterea treptata a scutirii personale pentru a o egala cu marimea minimului de existenta calculat de Biroul National de Statistica. În acest context, mentionez ca minimul de existenta calculat de BNS la jumatatea anului 2011 a constituit 1502 lei lunar sau cu 34% mai mare fata de minimul de existenta la finele anului 2009, iar scutirea personala în 2011 a crescut cu doar 12,5% sau ritmul de cresterea a scutirilor este de 2,7 ori inferior ritmului de crestere a minimului de existenta.
În aceiasi ordine de idei atentionez, ca Guvernul a propus pastrarea pentru anul viitor a grilei de impozitare a persoanelor fizice la nivelul anului 2009:
- pâna la 25200 lei pe an – 7%;
- mai mare de 25200 lei pe an – 18%.
Aceasta înseamna, ca tot mai multi cetateni si venituri nominale, vor nimeri sub aplicarea cotei maxime a impozitului pe venit – 18%. Respectiv, pentru a pastra intacta presiunea fiscala asupra persoanelor fizice este necesar de ajustat la nivelul inflatiei si marimea grilei de impozitare, adica daca e sa aplicam cumulativ coeficientul inflatiei pentru anii 2010, 2011 si cel prognozat pentru anul 2012, grila de aplicare a cotei maxime a impozitului pe venit urmeaza a fi de circa 32200 lei anual. În finalul acestui punct doresc sa accentuez ca modificarile promovate de Guvern nu vor contribui sub nici o forma la diminuarea fenomenului „salariilor în plic” ba invers stimuleaza distribuirea veniturilor catre persoanele fizice prin diferite scheme nesalariale.
5) majorarea accizelor la autoturisme, produse petroliere, bauturi alcoolice tari, produse din tutungerie. Introducerea accizului la gazul lichefiat.
Este necesar de mentionat, ca formula, propusa de Guvern, de crestere a accizelor la tigari prin majorarea mai pronuntata a cotei fixe a accizului, defavorizeaza producatorul autohton si face mai competitive la pret produsele de tutungerie de import. Pe de alta parte ridicarea accizelor la tigari este o încercare de a executa cerintele UE privind stoparea fluxului contrabandei din Republica Moldova si vorbeste despre incapacitatea sau nedorinta autoritatilor de a curma acest fenomen prin aplicarea instrumentariului administrativ existent – Serviciul Vamal, Serviciul Graniceri, Ministerul Afacerilor Interne, CCCEC.
Nu poate fi sustinuta majorarea accizelor la produsele petroliere, si în mod special introducerea accizului la importul gazului lichefiat. În situatia în care ANRE cu acordul tacit al Guvernului opereaza scumpiri în lant la resursele energetice – gaze naturale, energie electrica, energie termica, si stimuleaza procesele inflationiste, o noua majorare a accizelor la combustibili denota fie o incompetenta, fie o abordare rigida în ce priveste identificarea unor surse noi de venituri pentru bugetul public în detrimentul cresterii calitative a indicatorilor macroeconomici ale tarii.
Or, daca proiectul Guvernului de majorare a accizelor cu începere de la 1 ianuarie 2012 va fi adoptat de catre Parlament, neaparat se va declansa un nou val de scumpiri masive la majoritatea marfurilor si serviciilor fara a fi corelata cu ritmul cresterii veniturilor cetatenilor.
De asemenea trebuie sa fim mai precauti vis-a-vis de majorarea cu 50% a accizelor la importul autovehiculelor. Înca nu este solutionata problema autoturismelor cu vârsta mai mare de 7 ani, procurate de cetatenii RM si care circula actualmente pe teritoriul tarii urmare a unei decizii politice a Guvernului si Parlamentului AIE, si care la moment tot de AIE sunt scoase în afara legii. Câta zâzanie a provocat introducerea în tara a autoturismelor cu varsta de peste 7 ani cu numere de înmatriculare în strainatate de catre rezidenti si nerezidenti? Câta critica a fost adresata fostei guvernari ca nu a solutionat pozitiv posibilitatea intrarii în tara a gastarbaiterilor moldoveni cu autoturisme de mîna a doua? Si daca e sa ne amintim, cu cât fast Prim-ministru Filat, în anul 2010 în ajunul sarbatorilor de pasti, a declarat ca a solutionat problema cetatenilor nostri care pot veni acasa cu autoturisme cu vârsta de peste 7 ani, în ciuda preîntâmpinarilor opozitiei despre riscurile eventuale. De la bun început era clar, ca dincolo de promisiunile electorale ale lui Filat, aceasta „solutie” va crea dificultati mari în imediata perspectiva. Într-o perioada record tara s-a umplut de „vechituri” cu numere de înmatriculare straine, soferii carora circulau permanent pe teritoriul tarii si nu mai poate fi vorba de gastarbaiterii veniti în vacanta. În dorinta de a reveni la pozitia initiala cunoastem ce s-a întîmplat ulterior: initiative legislative, greve, blocari de strazi etc. Acum, rusinos precum este, incompetent dar necesar, guvernantii mai propun disperat niste modificari la codul vamal, chipurile pentru a solutiona problema. Ei propun ca persoanele fizice rezidente si nerezidente, dupa ce au introdus mijloace de transport în tara pe o perioada maxima de 90 de zile, pe parcursul unui an si nu le-au scos din tara în termenul stabilit, sa nu mai aiba dreptul sa introduca alte mijloace de transport în sara. Adica, daca persoana fizica a venit în tara cu un autoturism cu o vârsta de 6 ani înmatriculat în strainatate si, peste cîteva zile, cu respectarea tuturor conditiilor legale de vînzare, înstraineaza autoturismul, aceasta persoana nu va mai avea dreptul sa introduca alt mijloc de transport în tara….!
În acest context, majorarea semnificativa a accizelor la importul de autoturisme în conditiile gradului sporit de coruptie în organele afacerilor interne va stimula fenomenul înmatricularii autoturismelor în regiunea Transnistreana, ceea ce va lipsi bugetul de sursele de venituri atît de necesare finantarii cheltuielilor, în special a celor de investitii în infrastructura drumurilor.
6) modificarea inadecvata a legislatiei vamale, care va afecta producatorii autohtoni, va stimula fenomenele coruptibile în Serviciul Vamal si va leza interesele legitime ale cetatenilor Republicii Moldova.
Trezesc ambiguitati modificarile propuse la taxele vamale pentru unele categorii de produse în Legea cu privire la tariful vamal. Astfel, daca guvernarea declara peste tot ca sustine întru totul sectorul zootehnic, de ce se propune micsorarea pîna la zero taxele vamale la importul curcanilor, ratelor etc. Sau un alt exemplu elocvent este excluderea taxei vamale la importul cutiilor de carton, care anterior era de 15%, ceea ce denota punerea la pamînt a acestei industrii in tara noastra. Aceste propuneri de modificari camuflate mai mult par a fi niste interese ale unor demnitari de a favoriza unii importatori în defavoarea agriculturii si industriei autohtone.
De asemenea este contraversata, intentia de a interzice importul pieselor de schimb si accesoriilor auto pentru autoturismele uzate. Ori autorii politicii fiscale promoveaza importul doar a autoturismelor, dar fara dreptul la reparatie cu schimbare de piese? Trezeste nedumerire si propunerea de a restrictiona importul cauciucurilor resapate care vor fi, cu siguranta, declarate de catre importatori ca „noi”, pentru a fi acceptate pe teritoriul tarii. Mai mult ca atît, Serviciul Vamal cunoaste experienta trista când reglementarile restrictive la importul cauciucurilor uzate resapate au fost contestate in judecata de catre importatori si câstigul le-a fost asigurat prin argumentul permisiv al Conventiilor internationale în acest domeniu.
Prin modificarea articolului 35 din Codului vamal autorii proiectului propun o gafa grava. Prin modificarea propusa, daca exemplificam, vom avea situatia când dupa ce a fost importata o combina în capital social fara achitarea drepturilor de import pe baza legala si la depistarea defectelor importatorul o restituie furnizorului de peste hotare, apare obligatia de a achita mai intâi drepturile de import aferente si doar dupa ce va fi posibil exportul. Stupid, dar se propune de Ministerul Finantelor!
Se exagereaza si atunci când se propune ca în cazurile în care a doua zi dupa refuzul validarii declaratiei vamale de catre autoritatea vamala titularul marfii nu depune alta declaratie vamala, marfurile automat de considera abandonate în favoarea statului (art. 137¹ al Codului vamal). Autorii politicii fiscale n-au luat în calcul ca autoritatile pot inventa peste noapte o autorizatie de import sau alt act restrictiv care nu poate fi obtinut imediat sau alt motiv obiectiv care survine în procesul declararii marfurilor, si aceasta la rândul sau, va servi temei de a deposeda proprietarul de marfuri. Or, promovarea acestor prevederi va crea posibilitati de abuzuri din partea autoritatilor de stat fata de importatori si cresterea în lant a cazurilor de coruptie în raporturile între Serviciul Vamal – importatori.
Este inadecvata si propunerea de a exclude garantia brokerului vamal în suma de 8 mln. lei. Este adevarat ca aceasta suma este una prea mare pentru dimensiunile afacerilor din Republica Moldova si diminuarea ei ar contribui la micsorarea preturilor serviciilor brokerilor vamali. Dar excluderea totala a acestei garantii va promova cu siguranta existenta brokerilor vamali fantoma, care vor face operatiuni din nume propriu si vor disparea fara sa existe vre-o garantie fata de stat. În dorinta de a face o concurenta mai loiala, autorii nu înteleg, sau poate o fac intentionat, ca sa revina haosul în declararea marfurilor de import de catre oricine doreste. Acest fenomen nicidecum nu poate fi denumita facilitare a afacerilor, ci dimpotriva va avea repercusiuni nefaste asupra disciplinei în procesul de declarare a marfurilor în vama.
În final, nu este clar totusi care este dorinta guvernarii actuale: de a liberaliza economia si a o descatusa de controale, asa cum se afirma de nenumarate ori, sau de a subjuga afacerile unor demnitari? Ori cum poate fi explicata propunerea de majorare a competentelor auditului postvamuire si a echipelor mobile ale serviciului Vamal care vor putea sa faca perchezitii inclusiv în oficii cladiri etc.?
7) Majorarea cotei minime a impozitului pe bunurile imobiliare amplasate în municipii si orase de la 0,02% la 0,05% sau de 2,5 ori.
Modificarea respectiva este o majorare directa si necamuflata a presiunii fiscale asupra tuturor persoanelor fizice, care în cea mai mare parte nu sunt persoane cu venituri mari si imobile luxoase.
Initiativa „nobila”, din punctul de vedere al Guvernului, de consolidare a autonomiei financiare locale prin majorarea cotelor la impozitul pe bunurile imobiliare, în realitate este o continuare a procesului de declinare si de a transmite a responsabilitatilor în partea ce tine de satisfacerea necesitatilor financiare justificate ale autoritatilor publice locale prin transferuri de la bugetul de stat. Procesul respectiv a fost început în anul curent, odata cu excluderea plafoanelor maxime la taxele locale ce se aplica de autoritatile publice locale. De fapt, prin promovarea modificarilor respective, Ministerul Finantelor s-ia creat argumentare pentru a refuza ulterior solicitarile de finantare parvenite de la autoritatile publice locale.
8) Marirea presiunii administrative asupra mediului de afaceri si persoanelor fizice prin majorarea unor amenzi pentru încalcari fiscale si extinderea metodelor si surselor indirecte de impozitare a veniturilor asupra persoanelor fizice.
Guvernul insista la dublarea si chiar triplarea amenzilor pentru un sir de încalcari fiscale cum ar fi împiedicarea activitatii organului fiscal, neutilizarea MCC, nerespectarea regulilor de evidenta a contribuabililor, încalcarea regulilor de tinere a evidentei contabile, neeliberarea facturilor fiscale, etc.
Din practica acumulata în perioada activitatii în cadrul Ministerului Economiei, pot sa afirm cu certitudine, ca solicitarea de catre Ministerul Finantelor de a majora amenzilor si penalitatile vorbeste despre slabiciunea administrarii fiscale, în special la capitolul conformarea benevola a contribuabililor. Practic, majorarea sanctiunilor nu contribuie la diminuarea evaziunilor fiscale, dar sigur sporeste presiunea administrativa asupra mediului de afaceri si coruptia în organele fiscale.
Se mai propun si noi metode de impozitare indirecta a persoanelor fizice, ceea ce le va permite structurilor fiscale sa verifice orice persoana care a cheltuit peste 300 mii lei anual, si a calcula impozitul pe venit prin metode si surse indirecte pentru veniturile neconfirmate documentar. Este ceva greu de perceput în conditiile actuale pentru tara noastra, în care anual vin remitente de peste hotare în valoare de peste un miliard de dolari SUA. Rezulta ca si banii cîstigati în sudoarea fruntii de catre moldovenii aflati la munca în strainatate vor fi impozitati prin metode si surse indirecte. De altminteri, trezeste dubii nu doar recurgerea la asemenea metode de impunere a veniturilor cetatenilor, ci modul de administrare a acestui impozit.
Este stiut, ca veniturile neimpozitate legal pot proveni din:
- activitatea economica ilicita;
- activitati criminale, inclusiv coruptia.
În mod normal în ambele cazuri, pentru a nu admite situatia veniturilor neimpozitate în modul stabilit, este necesar de a dovedi documentar existenta acestor activitati si venituri ilicite cu tragerea la raspundere a persoanei care a comis încalcarea normei legale. Deci, este necesar în primul rând de eficientizat activitatea organelor competente pentru profilaxia si combaterea activitatii economice ilicite si criminalitatii în ansamblu, pentru a diminua anvergura acestor fenomene si nu de a lupta declarativ cu consecintele acestora. Promovarea proiectului propus de Guvern denota incapacitatea aparatului de stat de a se opune efectiv economiei tenebre, coruptiei si protectionismului, iar corectarea acestor slabiciuni se pune pe seama tuturor cetatenilor tarii.
Dupa cum este indicat în proiectul de lege elaborat de Ministerul Finantelor, persoanele fizice, cetateni ai Republicii Moldova care nu desfasoara activitate de întreprinzator si care la situatia din 1 ianuarie 2012 dispun de mijloace banesti în sume mai mari de 300 mii lei, au obligatia de a depune la inspectoratul fiscal teritorial dupa locul de resedinta, în termen de pâna la 31 martie 2012, declaratia cu privire la disponibilul de mijloace banesti. În cazul în care suma declarata va fi mai mare de 1 milion lei persoanele fizice sunt obligate sa anexeze la declaratie documente care confirma provenienta sumei declarate.
Tin sa atrag atentia ca în conditiile situatiei criminogene scapate de sub controlul MAI si lipsei garantiilor de securizare a accesului la baza de date a Serviciului Fiscal de Stat (ca exemplu poate servi scandalul recent de postare în reteaua Internet de catre un student stagiar la IFPS a unui masiv întreg de informatii din baza al fiscului, care dupa toate canoanele prezinta secret fiscal), declararea de catre persoanele fizice în organul fiscal a mijloacelor banesti de care dispune ar putea genera scurgeri de informatii catre lumea interlopa si cresterea numarului crimelor grave de gen furturi, extorcare de bani, santaj etc.
Aplicarea metodei de impozitare indirecta în formula propusa de Guvern, mai degraba va alimenta un nou val de criminalitate si coruptie în sistemul fiscal al tarii decît va genera venituri consistente la buget.
Drept totalizare a sugestiilor expuse în raport cu propunerile Guvernului privind politica fiscala si vamala propusa pentru anul 2012 punctez urmatoarele concluzii:
1) Politica fiscala propusa de Guvern mareste presiunea fiscala asupra mediului de afaceri si persoanelor fizice-cetateni. Prin aceasta metoda neinspirata, Guvernul Filat II încearca sa identifice venituri bugetare din contul cetatenilor si mediului de afaceri pentru a compensa lacunele în administrarea vamala si fiscala si a acumula sursele necesare deservirii datoriei de stat interne si externe pe care a contractat-o Guvernul Filat I. Modificarile înaintate de Guvernul AIE sunt unilaterale, corespund intereselor creditorilor externi ai Republicii Moldova si nu asteptarilor contribuabililor autohtoni.
2) Majorarea impozitului pe venit si a accizelor va stimula cresterea în lant a preturilor si procesul inflationist, consecintele caruia vor fi suportate de consumatorii casnici si cu care ulterior va lupta „eroic” Banca Nationala a Moldovei;
3) Sistemul fiscal promovat de guvernare este lipsit în totalitate de caracter stimulativ-atractiv pentru investitori. Republica Moldova pe zi ce trece pierde imaginea unei destinatii fertile pentru plasarea investitiilor;
4) Modificarile propuse nu contribuie la solutionare problemei economiei neobservate si nu propune solutii în acest sens;
Largirea competentelor organelor de control vamal si fiscal de rând cu majorarea amenzilor pentru nerespectarea legislatiei creeaza conditii favorabile sporirii gradului de coruptie în organele cu atributii de administrare vamala si fiscala.
SURSA: Blogul lui Igor Dodon