În situatia data, activitatii Guvernului devine tot mai caracteristic vechiul proverb roman „Poporul doreste pîine si spectacole”, dar cu un specific – Guvernarea AIE ofera cetatenilor tot mai multe spectacole si tot mai putina pîine.
Însa procesul bugetar continua indiferent de confruntarile traditionale între „aliati”.
Daca e sa reiesim din informatia vehiculata de Guvern, cresterea economica ce se asteapta a fi înregistrata pentru anul 2011 va fi de 6,4% si este mai mare decît cea prognozata si pusa în calcul la planificarea bugetara pentru anul 2011. În pofida acestor evolutii pozitive anuntate de Guvern, pe parcursul anului 2011, Bugetul Public National a fost modificat de mai multe ori, pentru ca în final sa fie redus considerabil atît la partea de venituri cît si cheltuieli. Astfel, daca conform situatiei din 30 noiembrie 2011 (pîna la rectificare), veniturile BPN erau prevazute în suma de 31,057 miliarde lei, iar cheltuielile în marime de 33,844 miliarde lei, apoi la finele anului (dupa toate rectificarile) veniturile BPN deja erau planificate în suma de 30,656 miliarde lei, iar cheltuielile în marime de 33,268 miliarde lei, ceea ce este cu 401 milioane lei mai putin la venituri si cu 576 milioane lei mai putin la cheltuieli.
Dar nici sumele indicatorilor rectificati spre micsorare nu au fost executati. Conform raportului Ministerului Finantelor, partea de venituri a BPN în anul 2011 a constituit doar 30,159 miliarde lei, iar cea de cheltuieli – 32,117 miliarde lei, sau cu 497 si 1151 milioanle lei corespunzator mai putin fata de sumele deja rectificate.
Cu regret, trebuie sa constat ca „traditia” trista de neexecutare cronica a bugetului, specifica actualului Guvern si exponentului sau nemijlocit responsabil – Ministerului Finantelor, continua sa se manifeste si în primle luni ale anului 2012. Astfel, în lunile ianuarie – aprilie 2012, veniturile planificate ale bugetului public national în ansamblu pe toate componentele n-au fost îndeplinite cu 333,5 milioane lei, inclusiv neexecutarea veniturilor fiscale a constituit 413,4 milioane lei. Din suma respectiva, 117,3 milioane lei este neexecutarea ce revine Serviciului Fiscal si 279,2 milioane lei – Serviciului Vamal.
Neîncasarea veniturilor bugetare în cuantum planificat are impact direct asupra cheltuielilor publice, care în primele 4 luni ale anului curent au fost executate în volum de doar 81,2% fata de suma planificata. Drept, exemplu negativ în acest sens, poate servi nefinantarea în volum planificat a cheltuielilor pentru învatamînt cu 644 milioane lei, asigurare si asistenta sociala cu 142 milioane lei, agricultura cu 297 milioane lei, transporturi si gospodaria drumurilor cu 365 milioane lei, gospodaria comunala cu 133 milioane lei, etc. Un subiect aparte este finantarea prin transferuri de la Bugetul de stat a Fondurilor Asigurarilor Obligatorii de Asistenta Medicala. Conform planului, era necesar ca în ianuarie-aprilie 2012 din Bugetul de stat sa se transfere în FAOAM 720 milioane lei. În realitate transferurile respective au constituit 459 milioane lei, ceea ce este doar 64% din suma planificata sau cu 260 milioane lei mai putin. Neincasarea veniturilor planificate a conditionat si cresterea deficitului bugetar.
Mentionez ca în primele 4 luni ale anului 2012, Guvernul (Ministerul Finantelor) a reusit înregistrarea unui record rusinos pentru sistemul finantelor publice: nici una din componentele de cheltuieli ale Bugetului public national n-a fost finantata deplin în volum planificat pentru perioada de gestiune.
În primele 4 luni ale anului 2012, deficitul Bugetului public national a constituit 607 milioane lei. Pentru acoperirea deficitului, Ministerul Finantelor a purces la împrumuturi si irosirea mijloacelor soldul disponibil la începutul anului 2012. Astfel, au fost atrase noi împrumuturi interne în suma de 266 milioane lei, 64 milioane lei s-au încasat de la privatizarea proprietatii de stat, iar 125 milioane lei s-au cheltuit din contul soldurilor disponibile, care s-au redus pe parcursul lunilor ianuarie-aprilie de la 2,95 la 2,82 miliarde lei.
Daca e sa vorbim de deficitul bugetar, tin sa reamintesc ca asa numita „gaura în buget” (deficitul bugetar la finele lunii septembrie 2009) cu care î-si tot justifica nereusitile si incompetenta Guvernele AIE, conform rapoartelor Ministerului Finantelor pentru 9 luni 2011, constituia 2,7 miliarde lei. Pe rezultatele guvernarii AIE, deficitul bugetar a constituit 1,8 miliarde lei în 2010 si 2 miliarde lei în anul 2011. Drept urmare, timp de 2 ani „gaura în buget” formata de Guvernele AIE constituie deja 3,8 miliarde lei. Este relevant ca pentru acoperirea deficitului, Guvernul a atras împrumuturi interne în suma de 187 milioane lei, împrumuturi externe în suma de 2,64 miliarde lei si a vîndut patrimoniul statului în suma de 682,6 milioane lei. Mai mult ca atît, pentru finantarea cheltuielilor bugetare neacoperite de venituri Ministerul Finantelor, cu aprobarea Parlamentului, a cheltuit mijloace din contul soldurilor disponibile. Asa daca la începutul anului 2011, soldurile în conturi constituiau 3,95 miliarde lei, apoi la 31 decembrie 2011 în conturi au ramas solduri în suma de 2,95 miliarde lei sau cu 1 miliard lei mai putin.
Situatia deplorabila la capitolul planificarea si executarea bugetului public national se datoreaza calitatii nesatisfacatoare a proiectelor legilor bugetare anuale pe care Guvernul de fiecare data le promoveaza în mod ultimativ Parlamentului, dezmatului si coruptiei în organele de control, administrarii fiscale si vamale ineficiente, precum si erorilor sistematice a factorilor responsabili din Guvern pentru elaborarea politicii fiscale. De altfel cum poate fi calificata altfel ca incompetenta situatia în care politica fiscala pentru anul 2012 fiind aprobata cu întîrziere de peste 6 luni, deja a fost modificata de 4 ori? Si tot în aceasta ordine se impune întrebarea: cum poate fi explicata atîrnarea loiala, sau chiar iresponsabila a Prim-ministrului în raport problemele majore care sînt evidente în exercitiul bugetar, administrarea vamala si fiscala?
Drept totalizare a celor relatate îmi permit a face urmatoarele concluzii:
- Rapoartele statistice privind îmbunatatirea indicatorilor macroeconomici si cresterea economica robusta nu se confirma prin cresterea veniturilor bugetare.
- Înasprirea politicii fiscale, promovate de Guvern sub dictrea Fondului Monetar International, nu a generat veniturile fiscale prognozate, dar a conditionat cresterea ponderii economiei tenebre, amploarea evaziunilor fiscale si coruptiei în organele de control .
- Guvernul nu are capacitatea de a administra veniturile publice, fapt care duce la finantarea insuficienta a cheltuielilor bugetare, cresterea gradului de îndatorare a tarii, subminarea dezvoltarii durabile a economiei nationale. Administrarea vamala si fiscala are mari lacune, pe care Premierul Filat le musamalizeaza cu grija ca sa nu scoata în public erorile pe care le comit exponentii PLDM.
- Exista probleme serioase în conlucrarea între Ministerul Economiei, ministerele de ramura si Ministerul Finantelor în procesul de planificare bugetara.
- Economia Republicii Moldova da semnale de încetinire a cresterii cu pericolul trecerii în stagnare si chiar recesiune, iar Guvernul nu are solutii clare pentru a întrerupe acest proces periculos.