Cu parere de rau, în loc sa alegem seful statului, ne-am pomenit într-o situatie politica si mai dificila, într-o situatie întortocheata, incerta, care face întreaga clasa politica sa apara într-un mod deosebit de ridicol si iresponsabil în fata societatii.
Se pare ca am spulberat ultimele sperante si gânduri pozitive ale oamenilor fata de partide si politicieni. Astazi aproape nimeni dintre cetateni nu ne mai crede. Iar noi între noi demult nu ne mai credem unul pe altul. Regret sa constat acest lucru.
Asa se întâmpla ca noi, parlamentarii, ne-am izolat nu doar de problemele sidoleantele societatii, dar ne-am izolat unii de altii. Fiecare partid ridica baricade si îsi arata ghimpii, fiecare lider se da mai important decât altul, fiecare încearca sa-si demonstreze ambitiile si nu vrea sa-l asculte pe celalalt.
Si nimeni nu vrea sa cedeze. Toti vor sa fie beton. Ca asa e la moda acum, sa fii beton. De parca, a fi beton, în gândire si comportament, e un lucru pozitiv.
Din contra, deseori e mai inteligent si e mai de folos pentru societate sa fii flexibil si eficient, decât sa ai comportament de rinocer si sa nu vrei sa cedezi niciun cenimetru din ambitiile personale.
Anume aceasta încrâncenare de rinocer si aceste asa-numite principii de beton, de doi ani de zile tin în sah întreaga viata politica din Republica Moldova. Nici economia, nici viata sociala, nici relatiile externe nu pot evolua normal în conditiile când nu exista o stabilitate politica si nimeni nu are garantii privind ziua de mâine.
Adevarul e ca vreo trei-patru oameni au facut ostatici ai ambitiilor lor peste trei milioane de moldoveni. De doi ani de zile întreaga populatie a tarii rabda si se uita cum nu se pot întelege între dânsii câtiva lideri de partid care nu pot împartii functiile si nu se pot lamuri cine dintre ei e mai important.
Dar nu se mai poate asa! Toate au o limita. Si se pare ca aceasta limita iata ca este atinsa.
Sondajele de opinie arata caderea catastrofala a încrederii cetatenilor în clasa politica moldoveneasca. Si aceasta atitudine fata de politicieni si fata de Parlament continua sa se înrautateasca.
Oamenii, în marea lor majoritate, considera ca tara merge în directie gresita. Nemultumirea sociala generala a atins cote explozive, alarmante. Unele segmente ale populatiei sunt gata sa-si manifeste nemultumirea prin proteste si revolte în masa, alte segmente cauta modalitati sa plece cât mai repede din aceasta tara, iar altii cad într-o depresie adânca si devin total indiferenti fata de transformarile politice din tara si fata de soarta tarii în general.
Sunt înspaimântatoare fenomenele care se profileaza la nivel de societate. Si, în aceste conditii, repet, cu atât mai nedemna si lipsita de calcul este încrâncenarea politicienilor, care pun mai presus de orice ambitiile personale si de partid.
Oare nu este clar ca, daca vor fi declansate alegerile anticipate, tara se va transforma în teren de razboi politic crâncen?
Oare nu e clar ca daca se vor declansa alegeri anticipate, economia se va împotmoli definitiv si nu o vom putea relansa inca multi ani inainte?
Iar într-un final, oare nu e clar ca vom ajunge iarasi la aproximativ aceeasi situatie politica, cu acelasi blocaj, cu aceeasi nevoie de negocieri, numai ca mult mai certati între noi si mai dusmaniti?
Atunci, care este logica si care sunt motivele sa permitem alte alegeri anticipate? Eu, personal, nu le vad.
Stimati colegi,
Noi, cei trei deputati, care acum facem parte din grupul socialistilor, am venit acum doua saptamâni cu o solutie reala pentru depasirea crizei politice din tara. Noi am înteles ca este practic imposibil de a gasi o iesire din situatie atât timp cât ramânea conservat razboiul de pozitii dintre PCRM si AIE.
Noi am parasit PCRM-ul, am spart blocajul în negocieri si am propus unica solutie valabila pentru depasirea crizei politice si evitarea alegerilor anticipate – alegerea unui presedinte apartinic si reformatarea guvernarii. Apropo, faptul ca actuala guvernare trebuie sa fie reformatata o arata toate sondajele.
Noi am fost suntem si vom fi consecvanti. Suntem gata sa votam pentru o candidatura apartinica, din afara Aliantei de guvernare, care sa fie independenta de influentele partinice si prin alegerea careia sa fie posibila reformatarea guvernarii, asa cum e firesc sa fie si asa cum îsi doresc si cetatenii.
Însa, cu parere de rau, solutia propusa de noi nu a fost acceptata de catre cei care se plingeau doi ani de zile ca nu au voturi pentru stabilitate. AIE s-a încapatinat sa vina cu candidatul sau, desi era clar ca daca un candidat al Aliantei nu a fost ales pâna acum, el nu va fi ales nici de acum încolo.
Pe de alta parte, PCRM s-a retras totalmente de la procesele de negociere si astepta, în speranta nesanatoasa, ca presedintele statului totusi nu va fi ales. Nici abordarea Aliantei, nici abordarea PCRM-ului nu au fost constructive. Ele nu au permis depasirea crizei, ci doar au agravat-o.
Aceste abordari sunt cu atât mai condamnabile, având în vedere ca anume PCRM si partidele din Alianta au votat ziua alegerii presedintelui, 18 noiembrie, însa nici PCRM, nici Alianta nu au fost capabili sa cedeze si sa identifice o candidatura de compromis, nici macar nu si-au înaintat propriile candidaturi, desi au avut posibilitatea s-o faca.
Si astazi, dupa ce a fost initiat exercitiul de alegere a presedintelui, ajungem iarasi sa reluam totul de la zero.
Pe noi însa ne uimeste ca nici acum Alianta nu este gata sa cedeze din ambitiile si din capriciile sale.
În asemenea caz, stimati colegi deputati din AIE, permiteti-mi sa va întreb: Voi ce, intentionat împingeti situatia spre alegeri anticipate? Voi nu întelegeti ca nu se va vota pentru un candidat din partea AIE, tot asa cum nu se va vota un candidat din partea PCRM?
Repet, exista o singura alternativa reala – alegerea unui candidat APARTINIC, din afara oricarui partid. Doar un asemenea candidat are sansele sa fie ales. Cu un asemenea candidat poate fi depasita criza politica si se poate stabiliza situatia în tara. Oare este atât de greu de înteles acest lucru? Oare sunt atât de mari ambitiile voastre?
Noi, cei trei deputati întruniti în grupul parlamentar al socialistilor, am propus în calitate de candidat pe doamna Zinaida Grecianîi, ca si candidat apartinic, destoinic. Pâna astazi, nu am auzit nicio candidatura apartinica de alternativa nici din partea Aliantei, nici din partea PCRM.
De aceea, declar în mod oficial, de la tribuna Parlamentului, ca noi, grupul socialistilor, suntem gata sa analizam candidaturile apartinice înaintate atât de AIE, cât si de PCRM, pentru a încerca sa ajungem împreuna la un consens politic si sa votam presedintele.
Iar la modul ideal, ar fi minunat sa identificam o candidatura apatinica de consens larg, cu participarea si a PCRM-ului, si a partidelor din Alianta. Noi suntem gata sa votam pentru o asemenea candidatura. Dar, stimati colegi, pentru aceasta haideti sa cedam cu totii câte putin si sa reluam negocierile pe principii noi – identificarea candidatilor apartinici, care sa nu trezeasca frustrarea niciunui partid.
Stimati colegi,
Cupa rabdarii cetatenilor este plina. Si stam la marginea unei prapastii politice si sociale. Puteti da dovada si DVS de responsabilitate si maturitate politica?
Noi credem ca mai exista o sansa sa depasim aceasta criza politica rusinoasa. Dar acum este, cu adevarat, ultima sansa.Hhaideti sa fim la înaltimea situatiei, haideti sa iesim din izolare si de dupa baricade. Haideti sa identificam cu totii un candidat apartinic de consens si… haideti sa votam odata si odata presedintele tarii.
Va multumesc.
SURSA: Blogul lui Igor Dodon