Abordarea pe care o promovam în problema data a ramas nemodificata: cresterea nivelului de trai al populatiei si solutionarea întregului ansamblu de probleme economice si sociale ale statului sînt realizabile, cu conditia unei modernizari complexe a întregii economii. Drept fundament poate servi intensificarea caracterului inovational si a competitivitatii tehnologice ale acesteia.
Un rol important în acest sens revine investitiilor si activitatii inovationale în general. Care este situatie în prezent?
Autoritatile raporteaza despre succese noi obtinute în aceasta sfera, în anul 2011. Într-adevar, anul trecut volumul investitiilor s-a marit cu 9,3%, iar investitiile straine directe – cu 39%. Totodata, în pofida cresterii înregistrate, volumul investitiilor, obtinut în 2011, a constituit doar 82,9% fata de nivelul anului 2008. Pentru comparatie, în 2008, investitiile au sporit cu 17,6% în raport cu 2005.
Totodata, cota investitiilor în PIB a constituit, în anul 2011 – 23%, pe cînd în anii 2005 si 2008 aceasta s-a cifrat la 25% si, respectiv, 34%.
Un rol aparte în asigurarea competitivitatii economiei moldovenesti revine investitiilor straine. Acest rol este conjugat nu doar cu afluxul de resurse suplimentare în economia nationala, ci si cu folosirea tehnologiilor, standardelor de calitate si a formelor moderne de organizare a afacerilor.
Cu toate acestea, în pofida cresterii declarate, situatia în acest domeniu nu face fata provocarilor perioadei actuale. Avînd o crestere a investitiilor straine cu 39%, volumul acestora a constituit doar 39 la suta din volumul anului 2008. Pentru comparatie: în 2008 volumul investitiilor straine directe a crescut de 3,7 comparativ cu anul 2005. Raportata la volumul PIB, cota investitiilor straine a constituit 4% în anul 2011, pe cînd în 2008 aceasta se ridica la 12%.
Nici structura investitiilor straine nu ne poate bucura. În cazul cresterii acestora cu 39%, afluxul real de bani în tara, adica a investitiilor în capital, s-au redus cu 8% timp de un an, iar timp de trei ani (fata de 2008) – cu 67% sau de trei ori. Totodata, în cei trei ani, ce au precedat anului 2008, investitiile în capital s-au majorat de 5,6 ori.
În situatia cînd s-a diminuat afluxul banilor veniti din afara tarii în capital, au crescut alte componente investitionale, si anume veniturile reinvestite (de 5,5 ori) si împrumuturile externe de la companiile-mame, asa zisele “creditare intragrup” (cu 38%). Se cere de mentionat faptul ca mijloacele respective nu genereaza crearea unor afaceri noi, iar cît priveste împrumuturile de la companiile-mame, acestea, de regula, sînt orientate spre suplinirea activelor curente si poarta un caracter de scurta durata, adica trebuie sa fie rambursate la încheierea ciclului de productie. În virtutea acestui fapt, componentele investitionale mentionate pot fi calificate drept investitii doar conventional. În orice caz, acestea nu solutioneaza problema privind modernizarea rapida a economiei noastre.
Spre regret, cifrele prezentate denota o degradare a atractivitatii Moldovei pentru investitorii straini. Aceasta situatie este agravata de degradarea pozitiilor externe ale economiei statului. Deficitul contului curent al balantei de plati a crescut cu 74% pe durata unui an, depasind 11% din volumul PIB, pe cînd, la începutul anilor 2000, acest indicator nu depasea 2%.
Are loc o crestere semnificativa a datoriei externe. Conform situatiei de la 31 decembrie 2011, datoria externa publica si garantata de Guvern s-a cifrat la 1,521 mlrd. dolari SUA, majorîndu-se în decursul anului 2011 cu 170 mln. dolari SUA, în crestere cu 564 mln. dolari SUA comparativ cu 2008.
Datoria externa totala a Moldovei a constituit 5,450 mln. dolari SUA la finele lui 2011, crescînd cu 666 si, respectiv, 1,359 mln. dolari SUA. Totodata, datoriile particulare ale agentilor economici au crescut cu 500 mln. dolari SUA în anul 2011, iar fata de anul 2008 – cu 800 mln. dolari SUA.
În domeniul împrumuturilor din strainatate, mai cu seama la compartimentul datoriei externe publice si garantate de Guvern, mai exista o problema, si anume – administrarea mijloacelor obtinute. Într-o mare masura aceste mijloace sînt folosite pentru consumul curent si nu sunt folosite pentru cresterea potentialului economic al tarii. Obtinînd credite externe si folosindu-le pentru consum, statul nu creeaza conditii pentru o dezvoltare stabila a economiei, majorînd, astfel, riscurile de instabilitate. În acelasi timp, creste datoria externa, obligatia de rambursare a careia va reveni copiilor nostri. În anul 2011, datoria externa pe cap de locuitor a constituit 427 dolari SUA în raport cu 268 dolari SUA, în 2008.
Astfel, observam ca, în paralel cu problemele interne cu caracter economic si social, mai exista si pericole importante în domeniul raporturilor economice pe plan extern, solutionarea carora trebuie sa înceapa cît mai urgent.
****************
În alte publicatii au fost deja mentionati mai multi factori, ce conditioneaza atractivitatea investitionala a unui stat. Dar în cazul dat as dori sa atrag atentia asupra urmatorului moment. Adoptînd decizii privind investirea de mijloace într-o anumita tara, potentialii investitori tin cont de un sir de conditii.
Desigur, un factor important este regimul fiscal atractiv si capabil de a stimula dezvoltarea afacerilor. Totusi, un factor nu mai putin important îl constituie si conditia generala a economiei, existenta unei infrastructuri dezvoltate, a fortei de munca calificate, dar si a unei legislatii eficiente etc.
Eficacitatea masurilor de asigurare a unei cresteri substantiale si stabile a investitiilor straine este determinata de complexitatea (polivalenta) acestora. Acest sistem va include urmatoarele directii:
1. Modificarea Politicii fiscale prin revenirea la cota zero a impozitului pentru veniturile agentilor economici, cît si la alte norme, ce stimuleaza activitatile antreprenoriale.
Aceasta masura va avea un efect pozitiv asupra dinamicii investitiilor, mai cu seama a celor straine. Afirmatia în cauza poate di confirmata de experienta Moldovei din anii 2007-2008. Masurile orientate spre liberalizarea economiei, care au inclus mai multe masuri cu caracter fiscal, au fost facute publice în vara anului 2006. Desi, implementarea acestor masuri a început din 1 ianuarie 2008, volumul investitiilor straine a crescut cu 91% în anul 2007 si cu înca 93 la suta în 2008.
2. Dezvoltarea prioritara a infrastructurii, inclusiv datorita investitiilor publice.
În legatura cu aceasta, la compartimentul împrumuturi publice externe, se cere asigurarea pe cale legislativa a normei, ce nu ar admite utilizarea împrumuturilor, obtinute de Guvern, pentru consum curent. Aceste mijloace vor fi folosite în mod exclusiv pentru proiecte investitionale, în primul rînd – în domeniul infrastructurii.
3. Realizarea unor masuri urgente, inclusiv cu caracter fiscal, menite sa corecteze situatia de pe piata muncii, mai întîi de toate în ceea ce tine de implicarea în activitatile economice a populatiei economic inactive.
De exemplu, angajatorii ce asigura cresterea volumelor de activitate cu o crestere concomitenta a salariilor lucratorilor, a efectivului numeric al acestora si a fondului de salarizare, vor beneficia de înlesniri fiscale, în primul rînd la compartimentul impozite sociale.
4. Reforma urgenta a sistemului de învatamînt superior, mediu de specialitate si profesional.
În prezent, reducerea numarului populatiei economic active (si din motive firesti, si din cauza plecarii la lucru peste hotare) nu este compensata de sistemul de învatamînt superior si de învatamînt mediu de specialitate nici în privinta volumului, nici a calitatatii si nici a structurii. Totodata, deficitul de forta de munca calificata, în paralel cu neajunsurile în infrastructura, reprezinta unele dintre cele mai importante probleme, ce împiedica afluxul investitiilor straine în sectorul real. În acest context, vom mentiona ca reforma sistemului de învatamînt specializat este una din pietrele de temelie ale activitatilor de modernizare a economiei.
5. O reforma cît mai urgenta si mai energica a sistemului judiciar si cel de combatere a coruptiei la toate nivelurile.
Imperfectiunea sistemului nostru judiciar, angajarea politica a judecatorilor, coruptia reprezinta, actualmente, o problema serioasa ce împiedica afluxul masiv de investitii straine. Aceasta reforma este necesara nu doar pentru a corespunde cerintelor înaintate de Uniunea Europeana, dar si pentru ca fara aceasta este imposibila asigurarea cresterii investitiilor si cresterea economica în general.
6. Reducerea numarului de organe de stat cu functii de control si coordonarea activitatii acestora prin intermediul unei subdiviziuni specializate din cadrul Ministerului Economiei – ministerului responsabil pentru asigurarea cresterii economice si a investitiilor.
7. Excluderea functiilor de control economic din arsenalul Ministerului Afacerilor Interne, reducerea numerica a genurilor de activitate economica, ce necesita licentiere, si asigurarea unei concurente loiale pe piata interna a tarii.
Lipsa de actiuni concrete în oricare din directiile enuntate vor face ineficiente eforturile de dinamizare a activitatii investitionale. Solutionarea acestei sarcini multilaterale impune o abordare complexa.